Pe un deal înalt de pe malul Dunării, între localitățile Rasova și Dunăreni, arheologii au descoperit Cetatea Sacidava. Deoarece este izolată, fiind situată la aproximativ 8 km de localitatea Aliman, pe un drum de pământ potrivit pentru un traseu off-road, cetatea nu este inclusă în circuitul turistic și, astfel, e mai puțin cunoscută. Deși are un potential mare și se află într-o zonă superbă, situl arheologic nu le oferă prea multe informații vizitatorilor, fiind cercetat doar în proporție de 10-15%.
Cetatea Sacidava, o fortificație a limes-ului scythic
Cercetările arheologice la Cetatea Sacidava au început în anul 1969 și au continuat, cu unele întreruperi, până în 1980. În ultimii ani nu au mai fost realizate săpături de amploare în fortificația din localitatea Aliman.
„Numele Sacidava este cunoscut din izvoarele antice și a fost confirmat de descoperirile epigrafice. Denumirea cetății are terminația «dava», ceea ce indică o denumire de origine getică.
De fapt, aici au fost mai multe faze de locuire antică și medievală. Este Cetatea Sacidava, iar în apropiere mai există o așezare getică și o fortificație medievală.
Fundamentul acestui castru, care ulterior a devenit cetate, a fost pus în sec. al II-lea p. Chr. Ea a fost ridicată aici, pentru că, fiind poziționată pe un deal, în dreptul Dunării, putea controla mai ușor zona de unde veneau barbarii.
Cetatea face parte din acea structură de apărare de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman, denumită limes. Fortăreața nu trebuie privită singular, ci corelat cu ceea ce se întâmpla la Capidava, la Carsium Hârșova, la Axiopolis – Cernavodă, la Altinum, care se știe că a fost la Oltina și, mai jos, la Cetatea Sucidava.
Istoria cetății începe în sec. al II-lea și se termină în sec. VI-VII. În acest interval s-au constatat mai multe etape de distrugere prin incendiere, dar și de refacere a incintei, de reconstruire și extindere a cetății, spre sud.
Am găsit și urme de secol VIII-IX, respectiv ceramică. După sec. IX nu se mai știe nimic despre Cetatea Sacidava”, afirmă arheologul Aurel Mototolea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Cetatea este impresionantă, dar greu accesibilă și prea puțin cercetată
În stadiul actual, cetatea nu este vizitabilă, dar are un potențial foarte mare. Doar o mică parte din zidurile cetății pot fi observate, însă acestea trebuie să fie restaurate, pentru ca turiștii să poată vedea și înțelege ceva.
La Cetatea Sacidava am ajuns în cadrul proiectului „Festivalului cetăților antice dobrogene“, organizat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și implementat de Asociația Culturală Obsidian.
„În cadrul acestui proiect dorim să sensibilizăm comunitatea arheologică, să atragem atenția specialiștilor, administrației și decidenților politici, în legătură cu potențialul existent aici, pentru că putem face mai mult. Până acum, cercetările s-au făcut în proporție de aproximativ 10-15%.
Foto: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
Pe termen lung, Cetatea Sacidava ar trebui să fie excavată în proporție de cel puțin 40-50%, ca să poți să înțelegi ceva și să creezi un circuit de vizitare, să avem ce să le arătăm oamenilor.
În cadrul acestei acțiuni s-a intrat în cetate pe poarta de vest, iar aici, pe malul Dunării, ne aflăm la poarta de Est. Se presupune că între cele două porți era un drum amenajat, iar în stânga și în dreapta față de drum, avem structuri, temple, locuințe, clădiri administrative, care existau în perioada antică.
Se pornește de la ipoteza că, această fortăreață antică are o structură similară marii cetăți de la Adamclisi. Ipoteza trebuie să fie verificată în teren, dar este nevoie de resurse și multă dedicație.
Foto: Muzeul de Istorie Națională și Argheologie Constanța
Aici s-au făcut cercetări în două etape – din anii ’70 până până prin ’81. Angajatul muzeului, Constantin Scorpan a efectuat cercetări rapide și de amploare, dar care s-au rezumat numai la a delimita conturul cetății, a vedea care au fost fazele de locuire, de unde a început și unde s-a terminat și care au fost fazele succesive de încetare a locuirii, de reluare, de atacuri barbare, de incendii.
În 2014 s-au reluat cercetările, în limita fondurilor, cu sincope și cu cercetătorii disponibili. Din 2014 și până acum s-au făcut doar câteva secțiuni.
Foto: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
Până în prezent, descoperirile nu au fost spectaculoase, pentru că nu s-a săpat suficient pentru a ajunge la acel nivel de cultură arheologică ce ar putea da rezultate impresionate.
Foto: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
Au fost găsite: ceramică, un material omniprezent în orice așezare antică din Dobrogea, monede, sticlă și resturi de construcții.
Foto: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
În prima etapă de cercetare au fost descoperite opaițe, care se pare că erau produse local, iar tehnica și aspectul acestora indică o îmbinare de stiluri între cele ale populației locală și ale romanilor. Luase naștere, cumva, o populație care îmbina elemente și de la noii veniți, dar și de la cultura autohtonă.
Zidurile au nevoie de restaurare serioasă pentru a fi vizitabilă cetatea.
Un alt neajuns este că la cetate se ajunge foarte greu, pe un drum de pământ de aproximativ 8 km, de aceea nici nu a intrat într-un circuit turistic.
În anii 2015-2016 a fost o idee de a face un circuit pentru navele de croazieră, iar acela, dacă s-ar putea relua, ar fi extraordinar, pentru că ar fi singurul mod în care se poate ajunge aici, fără a fi nevoie de un traseu off-road”, a mai precizat arheologul Aurel Mototolea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Cetatea Sacidava este evaluată pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO
Cetatea Sacidava face parte din cele 24 de situri arheologice din Dobrogea selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Pe această listă vor figura cele mai reprezentative monumente istorice și situri arheologice de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman de pe întreg parcursul Dunării din România, 24 dintre ele fiind din Dobrogea.
În județul Constanța, printre altele, este vorba despre siturile: Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia, Sacidava de la Dunăreni, Axiopolis de la Cernavodă, Capidava, Carsium de la Hârșova și cetatea Cius de la Gârliciu.
Sunt cetăți cu o istorie impresionantă, însă, puțină lume a auzit de ele, deoarece nu au fost suficient cercetate și se află în zone greu accesibile.
Felicitări! Un articol bine documentat din punct de vedere istoric, dar care prezintă și realitatea nu prea frumoasă zilelor noastre. Am vizitat situl de două ori, în 2020 și în urmă cu 4 zile (cu cel mult o oră înainte să ajungeți dvs. acolo). Recunosc că prima dată m-am rătăcit pe câmp, noroc cu un localnic care mi-a arătat cum să ajung la cetate. Locația este foarte frumoasă, dar destul de greu de atins (la plecare, obligatoriu, trebuie făcută o vizită la spălătorie :)) ) Mult succes în continuare cu mediatizarea cetăților dobrogene!
Mulțumesc pentru apreciere! Mă bucur că astfel de articole prezintă interes.
Vorbești prostii, nu prezintă nici un interes ! Glumesc, evident. Ce este mai presus de cât interes suscită un astfel de articol este faptul că mai sunt încă pasionați de trecutul nostru dispuși să împărtășească documentat, pertinent și cu talent scriitoricesc, existența unor astfel de repere care întregesc și conturează existența noastră în spațiul Carpato-Dunareano-Pontic. Să fii sigur, misterul care învăluie astfel de așezări dublat de frumusețea sălbatică a amplasamentului nu singurele argumente dar sunt cu siguranță suficiente să trezească interesul până și al celor care au subiectul încadrat la categoria cultură generală. Succes pe mai departe !
Singura confuzie este ca mai exista o Sucidava la Corabia, pe langa cea de la Izvoarele-Pârjoaia. Ma intreb cum de este posibil ca cele doua sa aiba acelasi nume?
Și noi ne-am întrebat același lucru, dar nu am găsit încă un răspuns.