Situată într-o zonă superbă, pe malul Dunării, în județul Constanța, Cetatea Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia are multe povești frumoase pentru turiști și localnici, însă puțini au aflat de ea. Niciun indicator nu le dezvăluie oaspeților drumul către situl arheologic, deși acesta este inclus pe lista pentru înscrierea în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, în cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, alături de alte 23 de monumente și situri din Dobrogea, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre.

În Cetatea Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia au fost descoperite 17 obiecte de tezaur

Cercetătorii apreciază că tezaurul de la Cetatea Sucidava reprezintă cel mai complet serviciu euharistic descoperit până acum în țara noastră.

Este vorba despre 17 obiecte din argint, lingurițe, boluri, căni, o pateră, o strecurătoare și un relicvarium, toate fiind datate în a doua jumătate a sec. IV și prima jumătate a sec. V e.n.

„Tezaurul a fost găsit întâmplător, aşa cum s-au făcut numeroase descoperiri  pe teritoriul dintre Dunărea de Jos şi Marea Neagră, ținut recunoscut printr-o bogăţie arheologică inegalabilă.

tezaurul-de-la-cetatea-sucidava-izvoarele-parjoaia-constantaDescoperirea s-a făcut în primăvara anului 1984,  în ruptura unui mal al Dunării, în apropierea localităţii  Izvoarele-Pîrjoaia, în cetatea alăturată, identificată cu antica Sucidava.

Prin valoarea lor artistică şi cu precădere documentară, piesele componente vin să întregească un patrimoniu de epocă, foarte valors, al monumentelor romano-bizantine, descoperite în această parte a imperiului.

tezaur-cetatea-sucidava-izvoarele-parjoaia-constantaEle aduc o lumină nouă asupra legăturilor  multiple pe care provinciile dunărene le întreţin cu această regiune în epoca târzie și totodată asupra evoluţiei vieţii materiale şi spirituale a Sucidavei Moesice”, afirmă Traian Cliante, cercetător în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Sucidava de la Izvoarele ar trebui să intre în circuitul turistic al cetăților din Dobrogea

Cetatea Sucidava este un sit arheologic izolat, necunoscut, care ar trebui să fie amenajat pentru a intra în circuitul de vizitare. Are o istorie bogată și povești interesante, care, cu siguranță i-ar captiva pe turiști. În plus, peisajul din localitatea Izvoarele este încântător, cetatea fiind situată pe malul Dunării.

cetatea-sucidava-izvoarele-parjoaia-constanta”Cetatea Sucidava se află printre cele 24 de situri arheologice din Dobrogea, care au fost selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO, în cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului roman”.

Pe această listă vor figura cele mai reprezentative monumente istorice și situri arheologice de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman de pe întreg parcursul Dunării din România.

În județul Constanța, printre altele, este vorba despre siturile: Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia, Sacidava de la Dunăreni, Axiopolis de la Cernavodă, Capidava, Carsium de la Hârșova și cetatea Cius de la Gârliciu.

cetatea-dinogeția-garvăn-tulceaÎn județul Tulcea, castrele identificate și selecționate pentru evaluare în vederea includerii în dosarul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, sunt: cetatea Beroe din Frecăței, castrul Troesmis de la Turcoaia, Dinogeția din localitatea Garvăn, Noviodunum de la Isaccea, Aegysus din orașul Tulcea, Salsovia din Mahmudia, Halmyris din Murighiol și Cetatea Zaporojenilor de la Dunavățul de Jos- punctul Cetățuia sau Gratiana.

Remus-Negoi-vicepreședinte-Comisia-camerelor-reunite-ale-Parlamentului-pentru-relația-cu-UNESCODorim să realizăm un traseu al acestor cetăți dobrogene, iar în cazul siturilor izolate și necunoscute, cum este și cel de la Izvoarele-Pârjoaia, vom propune o amenajare a circuitelor de vizitare și asigurarea unor servicii pentru vizitatori, deoarece sunt măsuri necesare”, a declarat pentru Discover Dobrogea, senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia camerelor reunite ale Parlamentului pentru relația cu UNESCO.

Cetatea Sucidava și poveștile ei puțin știute

Situl arheologic Sucidava de la Izvoarele este în județul Constanța și aparține de Primăria Lipnița, localitatea Izvoarele, punctul Cale-Gherghi.

cetatea-sucidava-izvoarele-pârjoaia-ar-putea-intra-in-patrimoniul-UNESCOCetatea se află pe malul Dunării, la 3 km de sat. Pe versantul de nord-est sunt situate valul şi şanţul de apărare din jurul cetăţii romane.

Fosta așezare romană Sucidava este cunoscută şi sub numele de Constantiniana Dafne, deși această denumire nu este înregistrată nicăieri. Cercetătorii au presupus la un moment dat, că vechea cetate Sucidava s-a numit și Constantiniana Dafne, după ce au descoperit mai multe monede constantiniene din aur, argint și bronz, pe care scrie Constantiniana Dafne.

cetatea-sucidava-izvoarele-pârjoaia-constantaÎn perioada ocupației otomane, Cetatea Sucidava a fost denumită Cale Gherghi, în traducere ”orașul lui Gheorghe”.

Potrivit cercetătorilor, la începutul secolului XX, cetatea romană Sucidava avea ziduri de aproximativ 4 m înălțime. Ei afirmă că mutarea satului Siliştea Nouă din Valea Siliştei pe actualul amplasament, sub denumirea de Satu Nou, a dus, din păcate, la demantelarea zidurilor de către săteni, piatra fiind folosită la construcții. Se mai observă  unele blocuri ornamentate de piatră încastrate în pereții pivnițelor, în unele garduri sau pardoseli din localitatea constănțeană Satu Nou.

Cetatea Sucidava avea o poziție strategică

Poziţionarea teritoriului din afara zidurilor cetăţii se află pe terasa inferioară a Dunării, cu o diferenţă de nivel de aproximativ 8-10 m faţă de plajă. El este apărat la nord de Dunăre, la sud de terasa înaltă a Dealului Nichita, iar la est şi vest de valuri de pământ, dublate de şanţuri care sunt destul de profunde şi în prezent, afirmă arheologii constănțeni.

”Cetatea propriu-zisă este înconjurată de un şanţ de apărare, pe toate laturile, mai puţin pe cea de nord, unde este mărginită de Dunăre. Poarta cetăţii se află în partea de sud-vest a acesteia.

Sucidava moesică avea, se pare, câte un turn la fiecare colţ, precum şi la poartă şi pe latura dinspre Dunăre. Se mai păstrează o parte a apeductului din tuburi ceramice, prin care se aducea apa în cetate, prin captarea mai multor izvoare din zonă.

Poziţia strategică a locului ales pentru amplasarea cetăţii este deosebită. De pe zidurile fortificaţiei se deschide o largă perspectivă, putându-se ţine sub observaţie Dunărea, în amonte până în apropierea cetăţilor de la Păcuiul lui Soare şi Dervent, în aval până la cetatea de la Capul Dealului, iar spre nord tot braţul Răul până la aşezările getice de pe braţul Borcea”, au scris Ion Munteanu și Vasile Oprea, cei care au descoperit cetatea în timpul cercetărilor efectuate pe malul dobrogean al Dunării, în perioada 1978‐1984.

Cetățile din Dobrogea vor putea fi vizitate și virtual, pentru a fi mai bine cunoscute

Sunt multe cetăți în Dobrogea la care se ajunge mai greu, iar pentru unele dintre ele nu există indicatoare rutiere care să anunțe prezența unui obiectiv turistic.

drumul-spre-cetatea-sucidava-constanta”În primul rând dorim să semnalizăm pe unde se poate ajunge la siturile arheologice. Cetatea Sucidava, de exemplu, este un monument aflat pe lista indicativă UNESCO, un sit arheologic care ar trebui să fie foarte bine pus în valoare, dar, din păcate, nu se întâmplă lucrul acesta.

Vom iniția un proiect care prevede realizarea unui soft de recunoaștere a cetăților, cu fotografii și filmări panoramice. Va fi un fel de tur virtual al fiecărui sit arheologic în parte, pentru că turiștii trebuie să fie atrași în aceste zone minunate și încărcate de istorie.

Proiectul vizează și amplasarea, din loc în loc, a unor adăposturi, care să aibă automate pentru apă, cafea și snacks-uri, cu umbrare, prize pentru încărcat telefoanele și toalete ecologice.

Sunt multe localități pe malul Dunării care oferă o priveliște spectaculoasă, dar turiștii nu le vizitează, pentru că nu au suficiente informații.

Izvoarele-Constanta-port-comercialLa Izvoarele a fost și un port comercial, care este lăsat în paragină din 1989. El a fost gândit inițial pentru navele comerciale care acostau la Izvoarele-Pârjoaia pentru încărcarea cerealelor strânse din tot sudul județului Constanța și apoi plecau mai departe pe Dunăre.

Portul poate fi reabilitat și folosit în scop turistic. În timpul sezonului estival trec pe Dunăre, în dreptul localității, nave de pasageri, dar nu acostează la Izvoarele, pentru că nu au unde și nici nu este amenajată cetatea pentru a putea fi vizitată”, a precizat pentru Discover Dobrogea senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia camerelor reunite ale Parlamentului pentru relația cu UNESCO.

cetatea-dinogetia-garvan-tulceaGranița Imperiului Roman era un sistem complex, format din castre, turnuri, valuri de pământ sau ziduri de piatră. Pentru cele mai multe situri arheologice nu s-au făcut săpături, astfel că ele se păstrează sub pământ și sunt vizibile doar ca niște denivelări. Aceste cetăți trebuie să fie cercetate și conservate, iar valoarea lor cultural-istorică să fie recunoscută la nivel internațional, prin înscrierea fortărețelor în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Share

Leave a Reply