fbpx

Cetatea Carsium, unul dintre principalele obiective turistice din Dobrogea, aparţine ansamblului de fortificaţii construite în perioada Imperiului Roman, de-a lungul Limes-ului dunărean. Din păcate, ea nu este nici acum reabilitată, deși au fost obținute fonduri europene din anul 2019 pentru restaurarea sitului arheologic, însă proiectul este blocat la Ministerul Culturii și lucrările nu au început. Aflat pe lista indicativă UNESCO, situl arheologic ar avea șansa să intre în Patrimoniul Mondial, dacă ar fi pus în valoare.

Arheologii așteaptă să înceapă săpăturile la Cetatea Carsium din Hârșova 

Foarte mulți ani cetatea antică a fost confundată cu cea medievală, deoarece nu a existat o cercetare sistematică, pentru a fi observată stratigrafia. Abia în anul 2009, când a fost descoperită Poarta de Nord lucrurile s-au mai limpezit, iar în urma săpăturilor făcute de arheologi au fost găsite locuințe foarte vechi, monede și numeroase obiecte. Oraşul fortificat Carsium, a jucat un rol important în istoria romană din Dobrogea.

poarta-de-nord-cetatea-carsium-harsovaPrin actualul proiect de restaurare, conservare și valorificare cultural-turistică se urmărește introducerea sitului în circuitul turistic.

”Noi am propus restaurarea turnului ”Comandant”, pe baza unor imagini din 1829. El are acum 9 metri și ar trebui să aibă 14-15 metri. Comisia Limes nu a fost de acord, deoarece dorește ca toate vestigiile istorice să rămână așa cum au fost descoperite, iar intervențiile să fie minime și reversibile.

turnul-comandant-cetatea-carsium-harsovaAșa o să îl lăsăm, îl curățăm, plombăm găurile și rămâne cum este acum. Turnul a avut o scară exterioară și poate vom reface câteva trepte. Cea mai amplă lucrare este jos, la Dunăre.

În discuțiile de la Ministerul Culturii s-au formulat obiecțiuni și recomandări care nu se pot lua în calcul în actualul proiect.

Una dintre problemele ridicate de comisie a fost dacă se confundă aleile de acces cu zidurile. Nu este niciun zid pe suprafața cetății, iar aleile vor fi din piatră înierbată și nu au cum să fie confundate cu cetatea, care nu a fost săpată încă.

Alte observații sunt legate de scara de acces spre Dunăre, amenajarea peisagistică, modul în care s-a gândit împrejmuirea sitului. De aici pot apărea discuții și soluții interminabile care vor amâna aprobarea proiectului și implicit trecerea la execuție.

cetatea-carsium-harsova-limesul-dunareanZidurile au fost distruse după 1828, când s-a clădit orașul modern. Atunci s-a scos piatra din ziduri și s-a dus în oraș, astfel că din cetate nu a rămas mai nimic. Probabil, la 4-5 metri adâncime în pământ putem găsi urme de locuințe romane”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Nicolae Constantin, responsabilul științific al șantierului de la Cetatea Carsium Hârșova.

Remus Negoi: Reabilitarea Cetății Carsium este blocată și fondurile ar putea fi pierdute

Senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia Camerelor reunite ale Parlamentului pentru relația cu UNESCO a mers la Cetatea Carsium pentru a vedea, la fața locului, care sunt problemele și de ce întârzie începerea lucrărilor de reabilitare, cu atât mai mult, cu cât situl arheologic se află pe lista indicativă UNESCO.

Remus-negoi-cetatea-carsium-limes-unesco-harsova”Lucrul bun este că există un proiect aprobat, care trebuie implementat, însă, din păcate sunt câteva probleme care trebuie rezolvate. Comisia tehnică de arheologie trebuie să dea avizul pentru începerea lucrărilor la Cetatea Carsium. A dat revenire pentru luna aceasta, pentru a rezolva niște probleme minore, deși specialiștii din zonă nu le văd ca fiind probleme.

Important este să fie demarate lucrările de punere în valoare, în caz contrar, sunt șanse mari să fie pierdută finanțarea pentru reabilitarea cetății Carsium, pentru punerea în valoare, pentru acele alei înierbate care ar trebui realizate, alei pe care ar trebui să pășească vizitatorii și care sunt non-invazive, nu vor distruge situl arheologic.

În plus, Cetatea Carsium trebuie îngrădită și apoi specialiștii pot să aibă lucrări de întreținere, reabilitare, descoperiri și așa mai departe.

Aștept să dea aviz comisia tehnică și să se deblocheze proiectul, pentru a putea începe lucrările. Va trebui să facem o dezbatere pe linia Limes pentru toate cetățile.

Prin Comisia UNESCO vom atrage atenția vizavi de faptul că proiectul acesta a rămas blocat și că nu e normal ca după aproape 2 ani de la aprobare să nu fie începute lucrările și chiar să existe riscul să pierdem fondurile.

S-au pierdut multe fonduri de-a lungul timpului, astfel că vom face o inițiativă pentru ca proiectele cu fonduri europene să fie prioritare. Acum, situația este complicată, e multă birocrație și trebuie să ne gândim ce putem face, pentru ca Legea achizițiilor publice să permită flexibilizarea achizițiilor, pentru a putea fi accesate mai ușor fondurile și să fie permisă finanțarea și demararea lucrărilor”, a declarat pentru Discover Dobrogea, senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia Camerelor reunite ale Parlamentului pentru relația cu UNESCO.

Cetatea  Carsium este acoperită, în mare parte, de cartierul de locuințe

Pe strada Unirii din Hârșova a fost descoperită Poarta de Nord a Cetății Carsium, poarta de intrare în fortificația de secol IV-V. Intrarea este apărată de două turnuri în forma literei ”U”, unul dintre ele fiind, în cea mai mare parte, sub stradă, iar al doilea este pe o suprafață rezervată, care face parte din Cetatea Carsium Hârșova.

cetatea-carsium-harsova-limesul-dunarean-unescoSunt 4 fortificații de epocă antică, din punctul nostru de vedere, dintre care doar a treia perioadă din istoria fortificației este documentată prin Poarta de Nord.

Pentru linia Dunării, perioadele acestea sunt clasice. Este o perioadă până la Traian, când au venit romanii în Dobrogea și au întărit Limes-ul, cel mai probabil în timpul lui Vespasian și s-au construit  fortificațiile, așa cum s-au făcut în toată Europa, pentru care s-a folosit lemn, piatră și pământ sau numai lemn și pământ.

În timpul împăratului Traian, între cele două războaie s-a fortificat limes-ul și a început construirea cetăților cu ziduri din piatră.

În sec. III fortificațiile au fost atacate și distruse de goții care au venit din stânga Dunării și urmează epoca de refacere a lor, de la sfârșitul sec. IV, în timpul lui Dioclețian și Constantin cel Mare.

Este clasică această perioadă pentru toate fortificațiile, ele aproape că sunt trase la indigo, pentru că distrugerile au fost atât de mari, încât refacerea a trebuit să se facă în aceeași perioadă de timp.

În sec. V și sfârșitul sec. al IV-lea au venit hunii, care au distrus din nou toate fortificațiile. Ele au fost refăcute în timpul împăratului Justinian, fiind a patra perioadă clasică de refacere. Fortificația Carsium începe din oraș, unde poate fi văzută Poarta de Nord și panoul de reprezentare și se termină pe malul Dunării. Tot cartierul de locuințe este pe cetate”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Nicolae Constantin, responsabilul științific al șantierului de la Cetatea Carsium Hârșova.

Cetatea Carsium se suprapune cu rezervația naturală Canaralele din Portul Hârșova

Chiar dacă nu pot fi văzute multe elemente din Cetatea Carsium, locul pe care este amplasat fostul oraș fortificat este spectaculos, deoarece se suprapune cu rezervația naturală Canaralele din Portul Hârșova.

canaralele-din-portul-harsova-cetatea-carsium„Canaralele din Portul Hârșova, în vecinătatea cărora se află Cetatea Carsium au fost declarate rezervație naturală și peisagistică în anul 1943, printr-un jurnal al consiliului de miniștri, semnat de Antonescu.

În 1943, Grigore Florescu a făcut o săpătură la Hârșova și a constatat că pe latura de vest se exploatează piatră. El a crezut că situația este similară celei de la Capidava, unde, doi frați din Brăila au avut o carieră, au exploatat piatra, au ajuns până sub zidurile cetății și colțul de sud-vest al sitului arheologic nu mai există, pentru că a fost distrus de carieră.

Astfel, el a trimis o scrisoare la Consiliul de Miniștri, care a fost luată în serios și, printr-un jurnal al Consiliului de Miniștri din 1943, zona a fost declarată  Rezervația peisagistică canaralele din Portul Hârșova”.

canaralele-din-portul-harsova-cetatea-carsiumCanaralele sunt un atol de origine jurasică, ce are aproape formă rotunjită. Stâncile acestea au fost supuse unor fenomene de eroziune și din cauza mișcărilor tectonice au crăpat.

Spre abruptul dinspre Dunăre sunt mai multe praguri de zidărie, pentru a fi împiedicat accesul de jos în sus, dar și o instalație portuară a cetății. Aici mai poate fi văzut pe o stâncă, un ciot de zid roman cu fragmente de cărămidă, din secolui IV, V, poate chiar și VI d.Chr.

Zidul mare de sus, după părerea unora, a fost realizat  în sec al XIII-lea de către genovezi și a fost folosit de turci, până în 1826.

canaralele-din-portul-harsovaZidul acesta are o problemă tehnică din construcție, el este ridicat pe o umplutură mare de pământ care a căzut din cetate și, practic, nu are fundație. Fundația lui de piatră a fost scoasă, probabil când a fost construit orașul modern și era nevoie de piatră, astfel că a rămas suspendat în aer. În plus, se scurg apele de pe versant, intră prin spatele zidului și ies, pe dedesubt, pe partea cealaltă. Sunt 40 de metri de zidărie, cu o istorie care ține de sec. IV până în sec XIX, pe care vrem să o reabilităm prin intermediul proiectului.

Pe cealaltă stâncă ce mărginește portul în amonte se vede o cruce. În 1912, în timpul războaielor balcanice s-a scufundat o șalupă și urmașii și regimentul de navigație fluvială au ridicat crucea pentru nefericiții care au murit acolo. În dreapta este un castel din piatră, pentru că de la fortificația mare pornea un zid de incintă care mergea prin spatele bisericii, și se închidea pe această ridicătura calcaroasă care apare în planurile rusești și turcești din sec XVIII și XIX”, am mai aflat de la arheologul Nicolae Constantin, responsabilul științific al șantierului de la Cetatea Carsium Hârșova.

Așezarea neolitică de la Hârșova este unică în lume

Pentru cei pasionați de istorie și geografie, orașul Hârșova este o sursă nesecată de informații și un loc în care pot face numeroase cercetări. Așezarea neolitică din localitate este unică în lume și a atras mulți cercetători din străinătate, care au rămas uimiți când au văzut movila antropică ce păstrează urme de locuire vechi de 4000-5000 de ani î.Chr.

asezarea-neolitica-harsova„La Hârșova avem lucruri fabuloase. Aici, există o așezare neolitică cu un strat de cultură de aproape 13 metri, care a intrat în literatura de specialitate de mult timp, dar pe care nu o putem valorifica, pentru că este sufocată de case. Practic, așezarea neolitică este în curțile localnicilor, pentru că mulți au casele acolo. Intri în curtea unui om și în spatele casei lui vezi o succesiune de locuințe arse și îți pare rău că nu poți face nimic.

așezarea-neolitică-de-la-harsovaNoi avem poze din perioada interbelică și erau case aici. Zona de la Dunăre a fost ocupată tot timpul de oameni, pentru că este locul cel mai perfect, iar apropierea de apă oferă condiții foarte bune de viață. Deasupra așezării neolitice se află o necropolă de sec. VI, ultima etapă a locuirii din Cetatea Carsium.

Această ridicătură uriașă sub formă de movilă se numește, în termeni de specialitate, tell. În istorie a fost asimilat ca fiind o movilă antropică, pentru că acolo au trăit oamenii, acum 4000-5000 de ani î.Hr, în același loc, iar locuințele au fost distruse și s-au supraînălțat permanent prin reconstrucție, până când au ajuns la înălțimea de 13 metri.

așezarea-neolitica-de-la-harsovaNoi am vrut să facem aici un sat neolitic înainte de 1990 și chiar după, însă autoritățile locale nu au înțeles demersul nostru”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, arheologul Nicolae Constantin.

În cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, Cetatea Carsium este unul dintre cele 24 de situri arheologice identificate în Dobrogea, care se află pe lista indicativă UNESCO. Este un castru roman important, iar prin lucrări de restaurare și punere în valoare minim invazive, ar putea să intre în patrimoniul UNESCO.

Share

Leave a Reply