Am participat pe 25 iunie la Ziua Iei și am văzut acolo adevărate bijuterii din toate zonele țării, în toate culorile și modelele, cusute cu migală cu multă dragoste. Lili Sumănaru, organizatoarea evenimentului din acest an, are o adevărată colecție de cămăși tradiționale, dar nu o întrece pe Eugenia Catargiu, președintele Asociației Custături Dobrogene. Am discutat zilele acestea cu Eugenia, pentru a afla de unde vine pasiunea aceasta pentru portul popular și până unde va ajunge.
Când și cum ne alegem prima ie?
”Când ne alegem prima ie, trebuie să pornim de la propriile noastre origini. Avem părinți și bunici care provin din anumite zone ale țării. Important este să simțim rădăcinile lor și să ne dorim un costum tradițional de unde este mama, altul din zona din care provine bunica și tot așa. În momentul în care începi să cunoști iile din locurile respective, începi să rezonezi cu ele și îți dai seama că parcă fac parte din tine. Astfel, vei ajunge să îți dorești să colecționezi portul care simți că te reprezintă.”, a afirmat Eugenia Catargiu, președintele Asociației Cusături Dobrogene.
”Eu am multe costume, dar nu am atât de multe rădăcini”, a glumit Eugenia. Ea a ajuns să dețină peste 40 de costume populare, fiind cel mai mare colecționar de straie tradiționale din Constanța. Spune că pasiunea sa pentru colecțiile de haine de patrimoniu, se suprapune cu momentul în care a început să organizeze șezătorile care au loc săptămânal, în cadrul cărora femeile din Constanța redescoperă tehnicile de țesut, principiile, regulile, modelele tradiționale și își cos propriile cămăși, proces care durează un an sau chiar mai mult. Ideea atelierului de cusut a fost minunată, dar doamnele au constatat că nu știu să coasă. Așa că au început să se documenteze, altfel riscau ca munca lor, deloc ușoară, să se transforme în artizanat. Ele au pornit din start cu ideea de a realiza cămăși care să aibă aspectul iilor vechi, așa cum au fost făcute în zona din care proveneau.
”Fiecare ie are rostul ei, croiala ei, iar când vrei să îți faci o cămașă din Transilvania, de exemplu, trebuie cercetată și studiată zona aceea. În momentul în care am început să ne dorim să facem aceste studii, am simțit nevoia să ținem în mână o cămașă din zona respectivă, să o pipăim și să analizăm în amănunt originalul. Astfel, încet-încet, din nevoia de a observa tehnicile de coasere, am început să adun cămăși, apoi am completat ținutele pentru a forma un costum și am ajuns la câteva zeci de ținute.” mi-a destăinuit Eugenia Catargiu.
Există și bărbați care s-au apucat să țeasă pânză
Am aflat, printre altele, un lucru foarte interesant de la Eugenia Catargiu, președintele Asociației Cusături Dobrogene. Ea mi-a spus că a strâns în jurul său o comunitate foarte mare, care se dezvoltă în continuare, pentru că sunt numeroase persoane care doresc să coasă. A precizat că există chiar și bărbați care au început să țeasă pânză în ziua de azi.
Încercăm să reproducem pânza veche de bumbac, țesută la război
A ajuns să iubească atât de mult iile, încât, la un moment dat și-a pus problema că pânzele vechi sunt foarte rare, iar copiii noștri nu vor mai avea de unde să și le procure. Acum mai există prin lăzile de zestre și cine caută, mai găsește pânză veche de bumbac țesută acasă, la război. Membrele asociației o analizează și încearcă să o reproducă, astfel încât, cei care doresc, să aibă posibilitatea să își facă o cămașă adevărată, precum cele de patrimoniu.
Pentru prima dată, colecția Eugeniei Catargiu va fi prezentată la muzeu
Directorul Muzeului de Artă Populară Constanța, Maria Magiru, a invitat-o pe Eugenia Catargiu să își prezinte costumele populare în cadrul unei parade. Astfel, sâmbătă 10 noiembrie, 40 de doamne și domnișoare vor defila în portul tradițional în cadrul instituției de cultură, de la ora 12,00. Cele mai multe au fost cusute în perioada interbelică, când hainele populare erau modă, după ce, Casa Regală a stimulat coaserea și purtarea de costume tradiționale. În acea perioadă au apărut foarte multe ateliere și s-a înregistrat o adevărată explozie, datorită Reginei Maria, care a promovat și a purtat foarte mult timp straie tradiționale. Regina a și dăruit numeroase ii în diferitele vizite pe care le-a făcut în America și în statele europene. În felul acesta, ele au devenit foarte cunoscute și erau un must-have și existau inclusiv magazine de costume populare românești în multe țări ale lumii.
Ținutele tradiționale vor fi expuse direct pe modelele care le vor purta, pentru că ele arată mai bine când sunt vii, practic prind suflet de la cele care le îmbracă. Tot în cadrul evenimentului vor participa și femeile de la Șezătoarea București, care cos costume uimitor de frumoase, Bianca Folescu, directorul Suvenir din Dobrogea și câțiva copii de la Colegiul de Artă ”Regina Maria” din Constanța, care vor purta straie populare și vor avea un moment artistic.
În cadrul evenimentului, pe lângă colecția personală a Eugeniei Catargiu vor fi prezentate și piesele cusute de pasionatele de cămăși autentice în cadrul șezătorilor pe care asociația le organizează, astfel că, în partea a doua a manifestării va fi o paradă de costume noi. Toate doamnele care au cusut și au cămăși terminate, realizate de ele, își vor îmbrăca iile și le vor prezenta.
Iile tradiționale sunt foarte feminine, iar creațiile caselor de modă pălesc în fața lor
Eugenia Catargiu spune că ia tradițională este foarte feminină și scoate în evidență frumusețea femeii. Ea crede că este imposibil să nu admiri și să îți dorești să porți un astfel de veșmânt. Mai mult, Eugenia își dorește să îi facă și pe alții să iubească portul popular și să încerce să își găsească propria ținută tradițională. ”Măcar un costum dacă ar avea fiecare femeie în garderoba sa, sunt convinsă că nu se va putea opri doar la unul, pentru că sunt foarte frumoase. De multe ori le-am spus femeilor, în momentul în care am descoperit migala cu care au fost realizate iile, că orice creație a caselor de modă pălește în fața frumuseții cusăturilor de pe cămășile vechi.”, spune Eugenia.
Este foarte interesant faptul că, deși ne aflăm în secolul XXI, mulți tineri iubesc iile și portul popular și participă cu mândrie la evenimentele organizate de Ziua Iei sau la șezătorile Asociațiilor ”Cusături Dobrogene” sau ”Suvenir din Dobrogea”. Ei nu își uită rădăcinile, iar dacă nu-și permit să achiziționeze o ie tradițională, cumpără una fabricată la Breaza, chiar dacă este de artizanat, realizată în scop comercial, cu inspirație populară. În momentul în care începi să descoperi însă cămășile vechi, faci diferența și depui orice efort să îți procuri sau să îți coși măcar una.
Fotografiile sunt realizate de Rosana Popov
0 Comentarii