Ia tradițională românească este prezentată într-o expoziție inedită, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu ocazia celebrării Centenarului Marii Uniri. Expoziția se intitulează ”IA – Zbor Centenar” și include expunerea artistică a peste 50 de ii cu valoare patrimonială, fotografii de la sfârșitul veacului al XIX-lea – începutul secolului XX, cusături și alte piese țărănești din acea perioadă. Toate pot fi văzute la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Ia tradițională românească, de la românii din Diaspora
În Diaspora există ii moștenite, din lada de zestre, ii artizanale, cumpărate pentru a fi purtate la festivitățile românești, ii cusute de femei acum, instruite on-line de comunitatea ”Semne Cusute”.
O ie cu o valoare istorică, datează din timpul Marii Uniri de la 1918. Ia a plecat dintr-un sat din Mehedinți în urmă cu un veac și a ajuns în Portugalia, să fie purtată anul acesta de Ziua Iei, de Maria Spineanu, strănepoata femeii care a cusut-o.
Ia Mariei Kando
Maria a emigrat în Germania la începutul anilor 90. A luat cu ea câteva ii din zona Sibiu și sute de visuri.
S-a împlinit profesional, face voluntariat pentru Crucea Roșie, iar în timpul liber realizează emisiuni pentru Radio ”Zig-zag” de Romania/Freie Radio Stuttgart. Povestea merge mai departe.
Ia Anei Pop
Ana a emigrat în Franța împreună cu soțul ei. Pentru că a plecat din Oaș, din nordul Transilvaniei, unde familia este foarte importantă, a dorit ca IA ei să fie însoțită de ”straița” lui Petru.
Acum locuiesc în Paris, au trei copii și cu toții așteaptă, an de an, Festivalul ”Din dragoste pentru frumos” și ”Ziua Iei” pentru a-și afișa cu mândrie identitatea.
Ia Laurei Anghel
Laurica a plecat din satul Viștea de Sus, din Țara Făgărașului, cu o icoană, câteva fotografii și această ie, țesută de mama ei.
Acum, trăiește și muncește la Roma, are o familie minunată și în fiecare an așteaptă luna august, pentru a reveni în concediu acasă. Până atunci, poartă ia ori de câte ori îi este dor de țară.
Ia Lenuței Purja
Lenuța este rapsod popular din Bistrița-Năsăud. A plecat în Spania la lucru pentru a putea susține studiile fiului ei, student la Academia de Muzică.
Pasiunea ei pentru tradițiile românești i-a dăruit aripi și forța să fondeze la Madrid, grupul folcloric ”Românașul”. Aceasta este IA cu care Lenuța a cântat în Spania piese vechi românești, în cel mai arhaic stil. Se numesc ”doine” și sunt incluse în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Ia cu mesaje
”Te iubesc cu drag” este mesajul pe care l-am descoperit pe una dintre iile din cadrul expoziției.
Toate aceste obiecte patrimoniale străvechi au fost cusute de mame, bunici sau chiar de tinere fete și uneori ele transmiteau mesajul de dragoste chiar pe unele părți ale iei, astfel încât cea sau cel care o purta să știe că este lucrată din suflet și să îi fie drag de lucrul pe care i l-au dăruit cei apropiați.
Sânzienele
În calendarul popular există nenumărate sărbători ale Soarelui. Una dintre acestea, Sânzienele, este ținută în fiecare an pe 24 iunie. Atunci, fetele îmbrăcate în IE, reiterând o străveche stare vestalică în plan ritual, intră în hora Drăgaicei. Dansul magic, circular, impune prin ritm ordinea într-o lume haotică, iar jocul lor este investit, pe măsură ce se desfășoară, cu semnificația unui act sacru.
IA cu poale este din Oltenia, cusută manual pe pânză țesută în casă în anii 1930-1940 și decorată cu mărgele și ajururi.
De sărbătoarea Sânzienelor, pe 24 iunie, femeile din România și Diaspora îmbracă IA și demonstrează că acest veșmânt este viu. Vor povesti despre IE și vor duce mai departe vestea că există o dimensiune culturală a ei.
Ie colorată cu paiete IE DIN Romanați, cca 1920-1930, cusută manual pe pânză țesută în casă, decorată cu paiete și mărgele din sticlă.
IE din Dolj, cca 1920-1930, cusută manual pe pânză țesută în casă, decorată cu mărgele și paiete din sticlă.
În anul 2013, de Sânziene, comunitatea social-media ”La Blouse Roumaine” a creat o sărbătoare fără precedent. Inițiată în mediul online, Ziua Universală a Iei a devenit, încă din primul an în care a fost celebrată, cea mai așteptată sărbătoare a românilor, atât a celor din țară cât și din Diaspora.
Toate iile autentice sunt neterminate sau au o mică eroare de broderie. Femeia din comunitatea țărănească a considerat că perfecțiunea îi aparține doar lui Dumnezeu, iar lucrul încheiat și desăvârșit este de sorginte divină.
Bătrânele satelor noastre își pregătesc cu grijă IA pe care o vor purta pe ultimul drum. Spun că numai îmbrăcate îi IE vor fi recunoscute de neam și vor putea fi primite în lumea strămoșilor.
IE din Dâmbovița, cca 1910-1920, cusută manual pe pânză țesută în casă, decorată cu paiete.
Latrință (șorț) din județul Timiș. Este colecționată în anul 1936 și are aproximativ 200 de ani.
Multe alte ii vechi și foarte frumoase fac parte din colecție ”IA – Zbor Centenar” expusă până pe 14 noiembrie la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, iar dacă doriți să le vedeți puteți face un drum până acolo, că este păcat să ratați atâtea valori de patrimoniu strânse la un loc.
Descoperă mai multe la Discover Dobrogea
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
