Mănăstirea Uspenia de la Slava Rusă, județul Tulcea este ortodoxă de rit vechi și a strâns multe povești de-a lungul celor peste 300 de ani de când a fost construită. Acum, mănăstirea de călugări se află în proces de restaurare, dar poate fi vizitată și, atât arhitectura, cât și iconostasul sunt impresionante. Dacă ajungeți în la Slava Rusă, o altă atracție turistică importantă este Cetatea Ibida, cea mai mare fortificație din Dobrogea, după Tomis.
Mănăstirea Uspenia, un lăcaș de reculegere situat între dealurile Babadagului
Se spune că Mănăstirea Uspenia este prima mănăstire de rit vechi, de călugări, din lume. Chiar de la intrare îți atrag atenția ușile mari, din lemn masiv și încuietoarea veche, cu o cheie mare, din fier.
Totuși, pentru că ne aflăm în secolul XXI, noul și vechiul se întrepătrund, astfel că a fost atașată de cheia realizată în urmă cu sute de ani, o mică telecomandă.
Ușile din lăcașul de cult sunt originale, iar una dintre ele încă mai păstrează gaura făcută de un glonț, în Primul Război Mondial. Am aflat că, atunci când au venit bulgarii în Dobrogea, au jefuit inclusiv bisericile. Deoarece era slujbă când bulgarii au ajuns la Mănăstirea Uspenia și ușile erau închise, un călugăr a auzit zgomotul de afară și s-a dus să deschidă, iar un bulgar a tras un glonț care a pătruns prin ușă și l-a omorât. Este o poveste tristă, dar, pentru a nu fi uitată, gaura făcută de cartuș în ușa bisericii nu a fost acoperită.
La Mănăstirea Uspenia de la Slava Rusă, icoanele sunt adevărate opere de artă
Vechi de sute de ani, icoanele de la Mănăstirea Uspenia sunt originale și spectaculoase.
Nu se știe dacă icoanele au fost realizate în România, dar lucrătura artistică și dantelată din filigran este deosebită.
Mănăstirea Uspenia a fost construită în secolul al XVII-lea, în perioada în care Dobrogea se afla sub ocupație otomană, de un grup de călugări de ruși de rit vechi, care s-a stabilit în zonă.
Aceștia au ajuns în Dobrogea, în urma persecuției și a terorii dezlănțuite de Biserica Ortodoxă Rusă și de autoritățile rusești, pentru că nu au fost de acord cu reformele inițiate de Patriarhul Nikon, la mijlocul secolului al XVII-lea și au dorit, astfel, să păstreze credința ortodoxă de rit vechi și propria cultură.
„Raskolul” din Biserica Ortodoxă Rusă din secolul al XVII-lea a dus la persecuţia a zeci de mii de credincioşi ortodocşi care nu doreau să adopte noile reguli impuse de patriarhul Nikon. Protopopul Avvakum, una dintre cele mai luminoase personalităţi spirituale din acea vreme şi un aprig contestatar al schimbărilor a fost ars pe rug, la fel cum, între 1675-1695 au suferit acceaşi pedeapsă peste 20000 de oameni. În acest condiţii a urmat exodul credincioşilor de rit vechi în ţinuturi cât mai îndepărtate inclusiv în alte ţări.
Primul lăcaș de cult a fost construit de rușii lipoveni, în Dobrogea, în secolul al XVII-lea
Rușii lipoveni care au ajuns în Dobrogea de Nord între anii 1680 și 1769 și-au construit primul lăcaș de cult. După moartea starețului de la acea vreme al mănăstirii, lăcașul rus ortodox de rit vechi a rămas, mult timp, fără preot. Abia în anul 1846, rușii lipoveni din Dobrogea l-au ales pe fostul mitropolit al Bosniei.
Chiliile călugărilor de la Mănăstirea Uspenia, Slava Rusă
Mănăstirea de călugări Uspenia, ortodoxă de rit vechi, este declarată Monument de arhitectură religioasă și în prezent se desfășoară lucrări de restaurare, pentru consolidarea imobilului.
Tot în localitatea Slava Rusă mai există o mănăstire de rit vechi, Vovidenia, construită inițial de călugării ruși, care, ulterior a devenit mănăstire de maici.
Cele două mănăstiri de rit vechi, Vovidenia și Uspenia au fost unice în lume, până în anul 1994, când au fost construite alte două lăcașuri de cult de rit vechi, în județul Suceava.
bravo
Foarte frumoase mănăstirile.D
Îmi plac postările despre regiunea DOBROGEANĂ