Dobrogea, regiunea cu cele mai multe vestigii arheologice din România îi fascinează atât pe turiștii români și străini, cât și pe cercetătorii care, prin arheologia subacvatică scot la lumină artefactele din Marea Neagră. Cu orașele-port Histria, Tomis și Callatis, era o zonă importantă din punct de vedere comercial și economic în bazinul Mării Negre, din antichitate până în perioada medievală. Practic, în orice localitate din Dobrogea pot fi descoperite artefacte și urmele locuirii antice sau preistorice. Arheologia subacvatică, un domeniu relativ nou la noi în țară, poate oferi informații relevante, care să acopere anumite goluri din istoria noastră. Ce descoperiri fac cercetătorii care se scufundă în adâncurile mării pentru a găsi urme ale civilizației antice, a dezvăluit pentru Discover Dobrogea, Cătălin Dobrinescu, arheolog la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, atestat UNESCO pentru arheologie subacvatică.
Arheologia subacvatică, un domeniu prea puțin explorat
Primii pași în arheologia subacvatică s-au făcut în urmă cu 50 de ani. Arheologul Cătălin Dobrinescu a declarat pentru Discover Dobrogea, că totul a pornit de la Marina Militară. ”Comandorul Constantin Scarlat a fost primul care a încercat să găsească, să analizeze și să înregistreze artefactele submerse în zona portului de la Mangalia, a portului antic, în zona inundată a Callatisului. El a făcut în urmă cu jumătate de secol primele schițe, a adunat cele dintâi materiale submerse și a încercat să creeze chiar un birou de arheologie subacvatică. A fost mai greu în vremurile acelea, iar activitatea, nu știu din ce motiv, a fost întreruptă”, a afirmat Cătălin Dobrinescu.
Pasionat de istorie și implicit de arheologie, Cătălin Dobrinescu povestește că în 2016 s-a hotărât să înființeze, împreună cu colegii din Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța un birou de arheologie subacvatică. ”Biroul are 6 specialiști în arheologie clasică și în preistorie și am început de atunci să pregătim oameni caresă învețe tainele scufundării, iar apoi să urmeze cursuri și să se atesteze în acest domeniu în centrul UNESCO din Croația. Până acum suntem 3 și este primul birou înființat oficial în România, dar era normal să existe la Constanța așa ceva. Din 2016 până în prezent avem cam 100 de kilometri pătrați scanați în Marea Neagră și am strâns date legate de vestigii, pe toată această suprafață. Este un prim pas. Practic, de la nimic, în trei ani am reușit să aflăm ceva legat de zona aceasta a mării, de la Vadu către Mangalia. Suprafețele sunt extrem de mici, dar este un pas înainte. Avem oameni pregătiți și o parte din echipamente”, a precizat pentru Discover Dobrogea, arheologul Cătălin Dobrinescu.
Arhelogia subacvatică, o pasiune pentru cercetătorii constănțeni
Deși se face arheologie de peste 140 de ani în Dobrogea și avem multe informații despre artefactele de pe uscat, știm prea puține lucruri despre vestigiile din mare. Acest lucru l-a determinat pe arheologul Cătălin Dobrinescu să se specializeze în domeniul arheologiei subacvatice. Născut în Constanța, Cătălin Dobrinescu a fost fascinat de mic de istoria din zonă, astfel că a vrut să afle ce vestigii sunt ascunse în adâncurile mării. Experiența a căpătat-o în străinătate și abia apoi a înființat un departament de arheologie subacvatică la Muzeul de Istorie din Constanța.
”Am început în 2008 în Sicilia, la Institutul de Arheologie Subacvatică italian, apoi în Croația, la Institutul din Zadar și Biroul UNESCO de acolo. Am mai făcut un training de pregătire în 2012 în Malta, cu Asociația Arheologilor Subacvatici Europeni. Având această experiență, am spus că putem să demarăm și noi în Marea Neagră lucrările de arheologie subacvatică. România este semnatara Convenției UNESCO de la Paris din 2001, iar Constanța, deși este oraș port cu ieșire la mare, are multe informații despre artefactele de pe uscat. Pe de altă parte însă, cunoaștem prea puține lucruri despre vestigiile din mare. E un moment acum, în care cercetarea poate să se îndrepte și către zona acesta subacvatică, astfel încât să aflăm date importante, care să acopere anumite goluri din istoria noastră”, a precizat arheologul Cătălin Dobrinescu.
Vestigiile din portul antic îngropate de lucrările pentru Portul Constanța
Arheologii constănțeni au descoperit în zona din fața Cazinoului foarte multe vestigii și artefacte antice. Împrăștiate la câteva mile de Cazino, cercetătorii au găsit în larg ancore, fusuri de coloană, fragmente de amforă și multe alte obiecte foarte vechi.
”Una din dezamăgirile noastre este faptul că portul antic al orașului Tomis este betonat acum. Lucrările pentru construcția Portului Constanța au fost începute de Anghel Saligny în urmă cu mai bine de 100 de ani și din păcate cercetările nu se mai pot face pentru portul antic decât de pe uscat, nu și în apă. În schimb, în zona din fața Cazinoului am găsit foarte multe artefacte antice. Despre o parte dintre acestea am aflat de la scafandrii amatori. Constantin Scarlat le-a menționat și el, pe unele însă, le-am descoperit noi. Nisipul astupă și dezvelește de-a lungul timpului aceste vestigii. Sunt câteva epave, iar pe una dintre ele, aflată la două mile în largul Cazinoului am reușit să o datăm din perioada otomană. În bazinul de la Cazino am reușit să găsim două amfore, pe care le-am și prezentat la Congresul Internațional al Mării Negre, care a avut loc în urmă cu doi ani în Constanța. Sunt amfore din perioada romano-bizantină din secolul al V-lea, amfore de vin, probabil încărcate pe un vas care s-a scufundat undeva până la intrarea în Portul Constanța, în dreptul Cazinoului de astăzi”, spune arheologul Cătălin Dobrinescu.
Artefactele găsite sunt lăsate în mare, ele nu pot fi conservate deocamdată
De la arheologul Cătălin Dobrinescu am aflat că au fost găsite în mare, inclusiv ancore romane din piatră și ancore medievale. Toate aceste obiecte au fost lăsate însă în apă, pentru că ridicarea lor implică mai multe etape. ”Ele trebuie înregistrate, desenate pe loc, există o serie de proceduri.
Practic, noi nu suntem căutători de comori, încercăm să facem cercetare și asta presupune o muncă specializată. Oameni avem, am început să cercetăm, dar pe lângă operațiunile acestea arheologice urmează partea a doua, ce constă în conservarea și restaurarea pieselor descoperite. Tocmai de aceea, trebuie să trimitem la specializare la Centrul UNESCO unul dintre cercetători, care să învețe cum se restaurează obiectele pe care le scoatem din mare. Ele trebuie tratate și conservate, iar abia apoi pot fi expuse. Pentru că, dacă le scoți din apă, ele trebuie să treacă printr-un amplu și minuțios proces de desalinizare, uscare și restaurare, care la noi nu se practică la standardele internaționale actuale”, a mai precizat arheologul Cătălin Dobrinescu.
Partea scufundată a orașului antic Callatis, o prioritate pentru cercetători
Partea scufundată a vechiului oraș Callatis și activitatea portuară antică de acolo vor fi cercetate anul viitor de către arheologii constănțeni. Cătălin Dobrinescu speră să identifice și să înregistreze pentru Mangalia, împreună cu echipa sa, o parte din ce se mai păstrează din zona scufundată a orașului antic.
”Avem în acest sens, un protocol cu Institutul Național al Patrimoniului, astfel că împreună cu specialiștii de acolo vom pune pe plan și vom înregistra zona scufundată din Mangalia. De asemenea, încercăm să vedem ce se mai păstrează din activitatea portuară antică, în zona de sud Mangalia – 2Mai”, a mai spus arheologul Cătălin Dobrinescu. El a precizat că, în principal, până acum biroul s-a ocupat de înregistrarea și identificarea artefactelor submerse în zonele Vadu, Constanța și Tuzla. Următorul pas este să se îndrepte mai mult către sud, spre Mangalia – 2 Mai – Limanu – Vama Veche, unde există un potențial mai mare, iar înnisiparea este mai mică.
Amfore, ancore și epavele din Marea Neagră
Multe artefacte care au legătură cu istoria maritimă a Dobrogei, au fost descoperite cercetătorii biroului de arheologie subacvatică din Constanța. Cătălin Dobrinescu spune că s-a bucurat foarte mult când a găsit amforele și ancorele din zona Cazinoului, împreună cu colegii săi. Mai mult decât atât, ei au reușit să le introducă în circuitul științific, astfel că ele atestă partea de comerț maritim a orașului Tomis cu zona asiatică.
”Toate aceste vestigii istorice sunt înregistrate și fotografiate direct in situ și apoi prezentate la congresul internațional De asemenea, există epave din al Doilea Război Mondial foarte interesante, submarine și nave militare. Practic toate au importanța lor și sunt legate de istoria maritimă a orașului nostru. Ele au fost găsite la diverse adâncimi, dar să nu ne închipuim că Marea Neagră, platforma noastră continentală este un cimitir de nave. S-au mai întâmplat și accidente navale, iar noi căutăm relicvele rămase în urma dezastrelor antice și medievale, pe care le identificăm, le cercetăm și le protejăm”, a mai spus arheologul Cătălin Dobrinescu.
Întins pe o suprafață de 72 de hectare în zona Peninsulară, orașul antic Tomis poate fi introdus, alături de alte vestigii istorice din Dobrogea, într-un circuit turistic. Turismul cultural nu a reprezentat o prioritate pentru această regiune, chiar dacă vizitatorii care ajung în zona veche a Constanței sunt încântați să descopere farmecul, vechimea, istoria și poveștile care condimentează singurul oraș din țară care a avut o locuire continuă timp de 2000 de ani. În plus, arheologia subacvatică, un domeniu relativ nou în Romania, încearcă să rezolve puzzle-lul încurcat al istoriei și să găsească piesele lipsă ale acestuia.
0 Comentarii