Canaraua Fetii este un obiectiv turistic din județul Constanța, mai puțin cunoscut, situat într-o regiune spectaculoasă, cu dealuri, văi și stânci calcaroase, cu profil de canion. Deși nu zona nu este promovată, turiștii au aflat de ea, în special după ce în apropiere a fost ridicată, începând din 2011, Mânăstirea Sf. Gherman, unde mulți credincioși merg să se reculeagă prin rugăciune. Au apărut numeroase legende despre aceste locuri minunate, prin care se spune că a curs, cândva, Dunărea.
Canaraua Fetii, rezervația naturală din Dobrogea
În zona sud-vestică a Dobrogei, la ieșire din comuna Băneasa, în apropiere de Lipnița găsim, cumva ascunsă, Canaraua Fetii.
Drumul pietruit este frumos desenat printr-o pădure de stejari și goruni. Rezervația naturală începe de lângă balta Iormac, situată în apropiere de Băneasa și ajunge până în Bulgaria, unde a fost numită Suha Reka sau Râul Secat.
Canaraua Fetii este un canion stâncos, ai cărui versanți cu pereți verticali abrupți sunt brăzdați de numeroase fisuri și grote. Pe alocuri, eroziunea a fost atât de intensă, încât a izolat blocuri înalte de aproape 50 de metri, asemănătoare unor turnuri de cetate.
Canaraua Fetii, un loc de legendă
Potrivit legendei, în stâncile de pe Valea Ceairului, în apropierea graniței cu Bulgaria s-au stabilit niște tâlhari. Câteodată, ei le răpeau pe cele mai frumoase fete din satele vecine. Revoltați de situație, țăranii au dat foc locului în care se aflau hoții și au reușit să îi omoare pe toți cei care se aflau în grotă. Ei au numit acel loc Canaraua Fetii, o denumire parțial bulgărească, deoarece, în bulgară, kanara înseamnă stâncă. Ulterior, denumirea a fost folosită pentru întreaga vale.
O altă legendă spune că țăranii și-au ascuns fetele în aceste grote, pentru a nu fi găsite și necinstite de soldații turci. Ele au trăit un timp acolo, iar când dușmanii le-au descoperit, tinerele au sărit în prăpastie.
Bisericile rupestre de la Canaraua Fetii
În pereții din calcar ai stâncilor de la Canaraua Fetii, arheologii au descoperit o biserică mică de numai câțiva metri în partea superioară a stâncii, despre care spun că a funcționat între secolele IV-III d..Hr.
O altă biserică săpată în stâncă a fost descoperită în partea de jos, unde arheologii au mai găsit și două morminte, cruci și monede romane din timpul împăratului Constantin cel Mare.
Este foarte probabil ca în stâncile de la Canaraua Fetii să fi fost un complex rupestru întins pe mai multe niveluri, similar celui de cretă de la Basarabi, dar ceva mai mic.
Peștera Sihaștrilor
De la Canaraua Fetii, drumul continuă prin pădurea care a devenit rezervație naturală. Spre stânga, vizitatorii pot ajunge la Mânăstirea Sf. Gherman, a cărei construcție a început în anul 2011. Dacă privim spre dreapta, vedem un mic indicator către Peștera Sihaștrilor.
Am mers pe o potecă îngustă prin pădure și am ajuns la Peștera Sihaștrilor sau Peștera Sf. Gherman.
Intrarea nu este deloc impozantă, însă există un indicator care arată pe unde se face accesul spre grotă, sub care a fost așezată o cruce.
Peștera este, de fapt, un fel de tunel scurt, săpat în stâncă, în capătul căruia se adâncește o prăpastie.
De acolo, pot fi admirate peisajul spectaculos din zonă și Mânăstirea Sf. Gherman. Peștera este îngrijită de călugări, probabil de aceea putem observa la ieșire, o icoană cu Sf. Gherman, o cruce din lemn și multe lumânări.
Rezervaţia Naturală Pădurea Canaraua Fetii
Rezervația Naturală Canaraua Fetii este situată în Podişul Dobrogei de Sud, pe raza comunei Băneasa, spre limita acesteia cu localitatea Lipniţa, în sud-vestul judeţului Constanţa.
Accesul se face din partea de nord a rezervaţiei si este reprezentată de drumul naţional DN3 Constanţa – Ostrov, între localităţile Băneasa şi Lipniţa, drumul de exploatare până la fosta carieră de piatră Canaraua Fetii şi apoi pe jos sau cu mașina, pe Valea Canaraua Fetii. Versanții văii Canaraua Fetii Fauna și flora acestor pereți sunt deosebite și cuprind un număr mare de specii rare pentru România.
Acești versanți reprezintă casa și locul de odihnă pentru mai multe specii de păsări. Printre cele mai ușor de observat sunt șorecarii și acvila de câmp. Arealul este un mediu propice pentru numeroase mamifere, dar și pentru broaștele țestoase de uscat dobrogene, care și-au dezvoltat habitatul în zonă, acesta fiind unul din elementele pentru care zona a fost declarată protejată.
Dacă te-am convins să faci o excursie la Canaraua Fetii, n-ar fi rău să iei în calcul și o oprire la Adamclisi, pentru a vizita monumentul Tropaeum Traiani, cetatea și muzeul. Drum bun!
Nu ar fi rau ca la sfarsitul articolelor de genu sa precizati si ca fiecare turist ce ajunge in astfel de zone sa care frumos la el un sac de gunoi si astfel sa nu lase nimic in urma lui…sunt ceva ce fac deja lucrul acesta dar multi ce ignora cu desavarsire natura si locurile izolate, vin sa le viziteze dar nu le apreciaza deloc. Amintind la fiecare articol poate reusim sa facem responsabile cât mai multe persoane. Mulțumesc si sper sa țineți cont de sfat. Natura ne oferă tot, trebuie noi doar sa avem grija de ea.
,,între secolele IV-III î.Hr.” nu puteau exista biserici. Biserica ia ființă în primul secol creștin.
Ești sigur că această canara, nu este canaraua mare (înainte de ’89 așa se numea ?!Am fost grănicer și am trecut pe acolo de sute de ori,a nu mă confunda cu polițist de frontieră!
Citat din articol: „În pereții din calcar ai stâncilor de la Canaraua Fetii, arheologii au descoperit o biserică mică de numai câțiva metri în partea superioară a stâncii, despre care spun că a funcționat între secolele IV-III î.Hr.”
BISERICA, AGONISITĂ CU SCUMP SÂNGELE MÂNTUITORULUI, A LUAT FIINȚĂ PRIN LUCRAREA SFÂNTULUI DUH – TRIMIS DE TATĂL – LA POGORÂRE, ÎN A.D. 33.
Concluzia: între secolele IV-III î.Hr. nu exista Biserica! Cel mult, Templul!
Altfel, s-auzim numai de bine!
Nu putem vorbi de “biserici” in secolele IV-III inainte de Hristos
Daca ati fi citit cu atentie articolul ati fi observat ca scrie de fapt ,ca bisericile au functionat in sec.IV- III d.Hr,deci dupa Hristos nu inainte.(i.d.Hr.),
Daca ati fi citit cu atentie articolul ati fi observat ca scrie de fapt ,ca bisericile au functionat in sec.IV- III d.Hr,deci dupa Hristos nu inainte.(i.d.Hr.),