Tropaeum Traiani, monumentul ridicat de Traian între anii 106-109, a fost dedicat lui Marte Răzbunătorul, în amintirea luptelor date la Adamclisi de armata romană condusă de Traian, împotriva geților și aliaților acestora. Este un edificiu impresionant, despre care Grigore Tocilescu, cel care a efectuat primele cercetări arheologice la Adamclisi, a spus despre monument că reprezintă „actul de naștere dăltuit în piatră, al poporului român“.

Tropaeum Traiani îi cinstește pe eroii care au luptat pentru patrie

Construcția triumfală Tropaeum Traian reprezintă unul dintre cele mai importante monumente de artă provincială romană din toată zona lumii romane imperiale. A fost un simbol al Romei antice, care dorea, în acest mod, să impresioneze populația locală.

”Monumentul Tropaeum Traiani face parte dintr-un ansamblu care mai cuprinde un mausoleu și un altar funerar. Mausoleul a fost construit în cinstea unui comandant roman care și-a pierdut viața în lupta dintre daco-geți și romani. În apropiere se află, după cum aflăm din textul sculptat pe o inscripție, urmele altarului militar construit în cinstea și amintirea celor care au luptat în războiul daco-roman. Pe altar au fost scrise numele celor aproximativ 3.800 de soldați romani care și-au pierdut viața în luptă, a declarat pentru Discover Dobrogea cercetătorul științific dr. Sorin-Marcel Colesniuc, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Tropaeum Traiani, ”actul de naștere al poporului român”

La Adamclisi s-a dat bătălia decisivă în primăvara anului 101, atunci când Traian a avut marele noroc să vină de la Drobeta pe Dunăre și să fie însoțit de veterani. Altfel, alianța geto-dacă și scitică putea să înfrângă armatele romane, caz în are, probabil, perspectiva Daciei ar fi fost diferită. Atunci, s-a întâmplat ca în luptă să intervină veteranii, care erau foarte buni soldați, deși nu mai aveau puterea și rezistența unor tineri, însă știau ce au de făcut. Datorită intrării în război a acelor veterani a putut fi învinsă această alianță.

Victoria, cu mari pierderi umane, a revenit romanilor, care au construit complexul comemorativ de pe Dealul Monumentului. Și atunci, datorită locului în care a fost câștigată o luptă desebit de grea și a strategiei imperiale romane, s-a construit orașul Adamclisi, într-un nod foarte important de comunicație.

Tropaeum Traiani, un monument unic în lume

Cele trei componente ale ansamblului comemorativ, altarul, tumulul și monumentul triumfal, formau un triunghi isoscel, vârful acestuia fiind altarul militar. Diametrul bazei și înălțimea monumentului sunt de aproximativ 40 de metri.  Metopele reprezintă o succesiune de 6 teme tematice și erau organizate câte 9 pe 6 module.

Toate cele 6 secvențe au în centru metopa ”imperială”, care îl reprezintă pe împăratul Traian în ținută de campanie sau civilă. Din cele 54 de metope câte avea inițial monumentul se mai păstrează azi 49. Una se află într-unul dintre muzeele de la Istanbul, iar din celelalte s-au păstrat fragmente. Primul segment este alcătuit din metopele care reprezentau atacul cavaleriei romane.

Al doilea segment prezintă pregătirea atacului infanteriei romane. A treia temă este lupta infanteriei romane cu pedestrimea barbară. Cea de-a patra prezintă alocuțiunea adresată de împăratul Traian, infanteriei victorioase. Penultima serie reprezintă lupta armatei romane pe înălțimi și în păduri, iar a șasea are ca temă ilustrează supunerea populației învinse și aducerea prizonierilor de război în fața împăratului.

Pe monument există și o inscripție, cu o înălțime de 3,24 m, pe care a fost sculptat un text pe 11 rânduri, de unde aflăm, printre alte detalii, că monumentul triumfal a fost inaugurat în anul 109.

Monumentul Tropaeum Traiani a fost reconstituit în anul 1977, cu prilejul împlinirii unui secol de la declararea Independenței de Stat a României.

Adamclisi, localitatea cu cea mai mare încărcătură arheologică de epocă romană

Zona localității Adamclisi este deosebit de bogată în monumente arheologice. Pe drumul național Constanța-Ostrov, la 65 de kilometri de țărmul mării, se află localitatea Adamclisi, așezarea cu cea mai mare încărcătură arheologică de epocă romană de pe teritoriul României. Numele comunei Adamclisi este de origine turcă și se traduce ”biserica omului”, deoarece, când turcii au ajuns în zonă au crezut că edificiul este o biserică și au denumit astfel ruinele monumentului. Numele a fost preluat apoi și de așezarea din vecinătate.

La intrarea în localitate dinspre Constanța pornește drumul de acces spre Dealul Monumentului. Aici se află complexul comemorativ, alcătuit din Monumentul Triumfal ridicat de împăratul Traian pentru victoria asupra geților și aliaților acestora, din anul 102. În spatele monumentului se află un mausoleu, care adăpostea mormântul unui comandant roman căzut în luptă. La peste 200 de metri, spre răsărit, se află urmele altarului militar ridicat în anul 102 ”în cinstea și amintirea celor mai viteji bărbați care au murit năpraznic, luptând pentru patrie”, în timpul Primului Război Dacic, desfășurat în iarna anilor 101 – 102, după cum menționa inscripția fragmentară descoperită aici.

Toți cei interesați de istoria Dobrogei pot vizita aici: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani, Cetatea Tropaeum Traiani și Muzeul de Arheologie din localitatea Adamclisi.

Cele mai vechi informații despre vestigiile arheologice de la Adamclisi datează din secolul al XIX-lea, mai precis din anul 1837. Viitorul feldmareșal von Moltke a făcut o primă descriere a monumentului, prezentat ca o mare masă din piatră și mortar, pe care, în vechime fuseseră montate reliefuri și coloane ce zac de jur-împrejur. Tot el amintește că zona centrală a movilei din piatră este alcătuită din blocuri mari, unde presupunea că s-ar fi aflat mormântul unui conducător roman.

În anul 1856, doctorul german C.W. Wutzer scria că partea inferioară a monumentului era intactă, adică blocurile de parament se aflau de jur împrejurul emplectonului. După mijlocul sec. al XIX-lea probabil, a început construirea de cișmele în această zonă a Dobrogei otomane. Cele mai multe blocuri de la paramentul monumentului triumfal au fost folosite în urma cioplirii, ca jgheaburi pentru noile surse de apă.

Amenajarea cișmelelor, după 1856, la care s-au folosit blocurile ecarisate din care s-au făcut jgheaburi a fost cauza care a determinat îndepărtarea ultimelor rânduri de blocuri și parte din metopele de pe emplectonul monumentului. Metopele, reliefurile care îmbrăcau monumentul, au fost lăsate pe loc,  unele fiind sparte cu această ocazie, deoarece, datorită dimensiunilor mari, nu puteau fi transformate în jgheaburi.

După Războiul de Independență din 1877 și revenirea Dobrogei la țară, mai exact în 1882, au început săpăturile arheologice la Adamclisi. Cercetările au fost conduse de arheologul Grigore Tocilescu, profesor la Universitatea București, șeful catedrei de arheologie, directorul Muzeului Național de Antichități.

Apolodor din Damasc, autorul proiectului Tropaeum Traiani

Autorul proiectului este considerat Apolodor din Damasc, un colaborator apropiat al lui Traian, arhitect care a participat la războaiele dacice. Tot el a realizat și drumul săpat în stânca de la Cazanele Dunării și podul de la Drobeta.

”Prima construcție ridicată în complexul de la Adamclisi a fost altarul comemorativ, în ”cinstea și amintirea celor mai viteji bărbați care au murit năpraznic luptând pentru patrie” și al căror număr a fost estimat la aproximativ 4000 de oameni.

Cercetările arheologice au stabilit că a doua construcție a fost tumulul ridicat pentru mormântul unui comandant roman căzut în lupte, care ar fi putut fi un ”praefectus castrorum”. Lucrarea cea mai complexă și monumentală a fost  monumentul triumfal, ridicat conform inscripției de la bază, între anii 106-109 d.Hr”, a precizat pentru Discover Dobrogea directorul Muzeului de Istorie Națională și Aheologie Constanța, Sorin-Marcel Colesniuc.

Muzeul Tropaeum Traiani

Mulți dintre cei care ajung la monumentul triumfal nu merg, din păcate și la Muzeul Tropaeum Traiani. Acesta are o construcție modernă și îți creează impesia că te afli într-o instituție de cultură din altă țară. Muzeul, situat în centrul localității Adamclisi a fost inaugurat în 1977, odată cu restaurarea monumentului triumfal.

Clădirea adăpostește piesele originale de la monumentul triumfal, precum și părți din inscripțiile de la altarul militar și piese descoperite în cetatea tropeenilor în urma cercetărilor arheologice, începute la Adamclisi din anul 1892 și care continuă și astăzi.

Pe culoarul de la nivelul superior sunt mai multe vitrine în care se află expusă ceramică descoperită la Adamclisi și în împrejurimi. Ceramica getică din secolele V-III î.Hr este reprezentată de urne funerare, cățui, cești cu toarta supraînălțată. În zonă au fost descoperite mai multe amfore grecești, dovadă a schimburilor dintre geții de aici și cetățile pontice.

Muzeul găzduiește și piesele descoperite în cetatea din apropiere.  Aici se află soclul statuii împăratului Traian, cu inscripția datată din anul 116, ce-i numește pe locuitorii așezării ”Traianenses Tropaenses”.

Mai multe capiteluri de la bazilicile din cetate sunt expuse în muzeu, iar într-o vitrină se văd mai multe tuburi de apeduct, descoperite în cetate.

Pe peretele sudic al sălii se desfășoară basoreliefurile care decorau monumentul.

La parter, în capătul de est, se află trofeul și cele 3 statui de la baza sa. În partea opusă a sălii a fost așezat trofeul descoperit la poarta de est a cetății. În apropierea acestuia sunt fragmente de inscripție de la altarul militar.

Pe latura nordică au fost așezate mai multe inscripții, unele funerare, refolosite la porțile cetății, printre care și inscripția lui L.Fufidius Lucianus.

La intrarea în muzeu, vizitatorii sunt întâmpinați de mozaicul monumental de pe clădirea instituției, cu reprezentări inspirate din viața romană la Dunărea de Jos, operă a unei promoții de studenți ai Institutului de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din București.