Muzeul Carsium din Hârșova, unul dintre cele mai vechi muzee din Dobrogea, a avut o istorie zbuciumată. Inaugurată în perioade diferite, de trei dintre cei patru regi ai României, Carol I, Ferdinand și Mihai, instituția de cultură și-a schimbat de mai multe ori sediul, deoarece nu s-a dorit desființarea ei. În 2022, muzeul va fi redeschis în fosta școală din Hârșova, acolo unde a funcționat și la înființare.
Muzeul Carsium din Hârșova a fost inaugurat de Regele Carol I și Regina Elisabeta
Muzeul Carsium din Hârșova a fost fondat la începutul secolului XX, de învățătorul Vasile Cotovu, într-o sală din noua școală înființată de tatăl său.
Piesele au fost strânse de-a lungul anilor, atât de dascălul Cotovu, cât și de copiii și locuitorii orașului. Toți localnicii au contribuit la constituirea colecției, astfel că, de câte ori găseau fragmente de inscripții, vase întregi sau fragmentare ori monede vechi, ei le duceau la școală.

Distrus de bulgari, Muzeul Carsium din Hârșova a fost inaugurat, din nou, de Regele Ferdinand și Regina Maria
În 1916, bulgarii au distrus muzeul și școala din Hârșova. 5 ani mai târziu, în ianuarie 1921, ”Muzeul Regional Hârșova”, cum era denumit în documentele vremii, a fost redeschis în locuința fondatorului său, învățătorul Vasile Cotovu.


Regimul comunist a desființat Muzeul din Hârșova, iar în 2006 acesta a fost inaugurat pentru a treia oară
În 1948, muzeul, care a funcționat inițial în școala din oraș și ulterior în locuința învățătorului care a organizat instituția de cultură, a fost desființat de comuniști.


Muzeul Carsium din Hârșova deține și piese vechi de peste 6000 de ani, din Cultura Gumelnița
În prezent, Muzeul Carsium, o secție a Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța nu este vizitabil, pentru că toate piesele sunt strânse pentru a fi mutate în noul sediu. Cei care ajung totuși în Hârșova pot vedea însă Lapidarium-ul, unde sunt prezentate câteva elemente de arhitectură din epoca romană.


Avem în colecție și două piese cu o vechime de peste 6000 de ani, din Cultura Gumelnița.

Oasele prezintă semne pe suprafața lor și nu seamănă unul cu altul, probabil că a avut o semnificație în momentul în care a fost făcut colierul. În momentul descoperirii s-au văzut urme de oxid de fier pe suprafața câtorva piese. Astragal este denumirea științifică a acestui os de oaie.
Când se fac expoziții în Europa cu piese din perioada preistorică, în afară de Cucuteni, toată lumea vrea colierul de astragale de la Hârșova.
Un alt obiect vechi de 6000 de ani pe care îl avem în patrimoniu, este un suport de vas cu reprezentarea unei broaște țestoase.

Aceasta este particularitatea epocii, iar pentru a putea sta vasul fără să se răstoarne, i se făcea un suport.
Este o istorie a suporților, ei pot fi mai mari sau mai mici, în funcție de dimensiunea vasului, dar pot fi și suporți rituali. Acesta, probabil, este un suport ritual, dar nu știm pentru ce se folosea.
Avem aici câteva zeci de piese transformate în bijuterii și podoabe. Din oase mici de pasăre tăiate au făcut un colier din oase de pasăre, din oase de oaie, din astragal de bovină. În general, cam totul se folosea, nu se arunca nimic, iar ce nu avea nici o utilizare era folosit ca material combustibil.







0 Comentarii