fbpx

Agenția de excursii și pelerinaje ”Sfântul Emilian de la Durostorum” din Constanța organizează, pe 27 februarie 2022, un pelerinaj în Dobrogea, la mănăstirile Sf. Ioan Casian, Sf. Efrem cel Nou, Colilia și la Cheile Dobrogei, cu plecare din Mangalia, Tuzla, Eforie, Agigea, Lazu, Constanța, Valu lui Traian, Murfatlar, Poarta Albă, Castelu sau Medgidia. Prețul excursiei este de 100 de lei, iar rezervările se pot face la numărul de telefon 0788.562.492.

Pelerinaj în Dobrogea, la Mănăstirea Sf. Ioan Casian

Luna februarie este închinată memoriei Sfântului Ioan Casian, născut pe meleaguri dobrogene, în jurul anului 360. Mănăstirea Sf. Ioan Casian este un adevărat loc de pelerinaj, mai ales pentru credincioșii din județele Constanța și Tulcea.

pelerinaj-in-dobrogea-manastirea-sfantul-ioan-casianLocurile de aici sunt extrem de importante pentru ortodoxia românească, Dealul Casienilor, pe care este amplasată mănăstirea, adăpostind un ansamblu de grote și adăposturi monahale, unele dintre ele încă necercetate.

Vestit teolog al Bizanțului și unul din întemeietorii monahismului, Sfântul Ioan Casian a ales aceste locuri pentru a duce o viață de “ascet”. Menționat în calendarul ortodox drept “Casian Romanul” și sărbătorit pe 29 februarie (28 februarie când nu sunt ani bisecți), Sfântul Ioan Casian a trăit și în Egipt, la Constantinopol și la Roma. El a murit în anul 435 la Marsilia, loc unde a întemeiat și două mănăstiri vesite.

pestera-manastirea-sfantul-ioan-casianPeștera din Dobrogea este menționată chiar în scrierile Sfântului – “Pesteruca”, fiind cuprinsă pe domeniul neamului casienilor.

poteca-spre-pestera-CasianTraseul pe potecă până la peșteră, este unul extraordinar de frumos, dar nu chiar așa de ușor pe cât ai crede. Locurile par rupte de lume. Printre arbuști, măceși și porumbari, drumul pare un test.

Vrei cu adevărat să ajungi la peșteră? Atunci trebuie să ai voință. Indicatoare răzlete, unele, simple săgeți ruginite, te conduc pe poteca ce pare un adevărat traseu de munte. Trepte săpate în stâncă, câteva zone cu lanțuri sau balustrade de lemn, zone abrupte la care nici nu te aștepți, toate te conduc spre nord, până la baza dealului care se “varsă” abrupt înspre Lacul Casian.

pestera-sfantul-ioan-casianDin când în când, câte un copac singuratic se profilează misterios pe dealurile din depărtare și îți aduce aminte că ești cu adevărat pe meleaguri sfinte. Iar dacă e primăvară, ai parte și de spectacolul irișilor sălbatici – galbeni sau mov, pe care îi găsești cu sutele pe drumul spre peșteră.

pestera-sfantul-ioan-casianSurpriza cea mai mare ne așteptă, însă, jos, la baza pereților. Accesul în peșteră se face pe niște scări metalice, extrem de lungi și abrupte. Pentru o bucată mică de timp, gândul ne zboară la Canionul Șapte Scări ori la Valea lui Stan.

pestera-sfantul-ioan-casianSus, peștera nu este foarte mare. Câteva candele agățate în tavan, altarul din centru, zecile de iconițe și resturi de lumânări îți aduc aminte că ești, până la urmă, într-un lăcaș de rugăciune. Lateral, în stânga și în dreapta, se desprind două coridoare înguste pe care poți să înaintezi câțiva metri.

pestera-sfantul-ioan-casianLocul este foarte liniștit și parcă îți transmite și ție din liniștea lui. La intrare, printre pereții peșterii, priveliștea cu împrejurimile este foarte frumoasă. Jos, se vede Lacul Casian, iar în depărtare, relieful se liniștește.

Până la orizont nu se văd decât dealurile domoale ale Dobrogei, presărate cu zeci de turbine eoliene – un contrast interesant între albul palelor și verdele culturilor.

Pelerinajul în Dobrogea continuă la Mănăstirea ”Sfântul Efrem cel Nou”

Mănăstirea ”Sfântul Efrem cel Nou” de la Gura Dobrogei este situată într-un loc de vis, unde, spun constănțenii, se întâmplă minuni. La respectivul lăcaș de cult, se află spre închinare icoana Maicii Domnului „Grabnic Ascultătoare”, o copie adusă din Muntele Athos, Grecia și tot aici sunt cinstite și veșmintele și moaștele Sf. Efrem cel Nou.

manastirea-sf-efrem-cel-nou-gura-dobrogeiLa aproape 50 de kilometri de Constanța, după ce trecem de Mihail Kogălniceanu, spre Târgușor, la Gura Dobrogei se află un loc extraordinar, despre care cei care au ajuns în zonă spun că și-au vindecat rănile sufletului sau ale corpului.

Acesta se află într-o pădure din comuna Târgușor, județul Constanța, pe un teren donat de un credincios, în anul 2011. Aici, maica stareță Evghenia Arău și părintele slujitor Ghenadie Mogoi a adus rânduiala monahală în acest loc, în scurt timp, ridicându-se paraclisul, patru chilii, trapeza și câteva dependințe.

manastirea-sfantul-efrem-cel-nou-gura-dobrogeiDe atunci, oamenii au aflat, din gură în gură, despre minunile ce sunt înfăptuite în acest loc. „De-a lungul timpului, au venit la noi persoane care s-au vindecat de cancer, dar și alte boli. O alta suferea de scleroză în plăci, cu dureri puternice de cap și cum a primit ulei de la raclă, a început să se simtă mai bine”, a declarat pentru „Cuget Liber”, părintele Ghenadie Mogoi. El ne-a povestit că obștea de maici, împreună cu părintele slujitor au descoperit, în urmă cu câțiva ani și izvorul cuviosului Dionisie, de altfel, singurul lucru rămas de la el, în afară de manuscrisele sau scrierile lui.

Pelerinaj în Dobrogea la Cheile Dobrogei

Cheile Dobrogei sunt cele mai vechi chei din România. În Dobrogea există un peisaj carstic spectaculos, iar Cheile Dobrogei au cel mai vechi sector de chei din România, dar și numeroase peșteri.

cheile-dobrogei-rezervatie-naturala-judetul-constantaCheile Dobrogei sunt localizate în Dobrogea Centrală, la o distanță relativ mică de aria Gura Dobrogei. Acestea protejează o suprafață de aproximativ 11.000 de hectare, care aparțin de regiunea biogeografică stepică și au o altitudine medie de 86 de metri.

cheile-dobrogei-rezervatie-naturala-judetul-constantaZona este foarte veche și se întâlnesc la tot pasul urmele recifilor jurasici de vârstă paleozoică, formați în mările jurasice și cretacice și care păstrează încă formele foștilor atoli.

Practic, aici au fost primele urme ale dinozaurilor. Cheile Dobrogei sunt cele mai vechi din țară. Ele sunt săpate pe o lungime de aproape 2 kilometri de pârâul Vistorna, un afluent  al râului Casimcea, cea mai mare apă curgătoare din spațiul dobrogean.

rezervatia-naturala-cheile-dobrogei-judet-constantaMasivul geologic Cheia a fost declarat din 1970 rezervație naturală protejată și este situat în nordul județului Constanța, în Podișul Casimcei, în apropierea localității Cheia. Zona este reprezentantă de o serie de stânci mezozoice în formă de turnuri alcătuite din calcare de origine coraligenă.

cheile-dobrogei-rezervatie-naturala-judetul-constanta

Specialiștii au identificat aici un număr de peste 600 de specii de floră endemice și rare. În ceea ce privește fauna sunt bine reprezentate diferite specii de reptile, păsări răpitoare și chiroptere. Din punct de vedere paleontologic, calcarele din zona Cheile Dobrogei adăpostesc cel mai bogat punct fosilifer cu faună mezojurasică din Podișul Casimcei.

Pelerinaj în Dobrogea la Mănăstirea Colilia

Pelerinajul continuă la Mănăstirea Colilia, care se află în inima Dobrogei, la 48 de kilometri de Constanţa, în comuna Cogealac. Accesul la mănăstire, acum, când s-a aşternut zăpada, este mai dificil, însă, liniştea de acolo şi peisajul fac ca efortul să merite.

manastirea-colilia-pelerinaj-in-dobrogeaIstoria Mănăstirii Colilia spune ca aceasta a fost construită pentru a-i deservi pe germanii stabiliți în aceste locuri, în anii 1880, fiind inițial o mânăstire evanghelică. După plecarea lor, la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, lăcaşul de cult a fost preluat de Biserica Ortodoxă Română, iar comunitatea germană a fost despăgubită.

În timpul comunismului, între anii 1967-1968, prin sistematizarea rurală, odată cu satul Colilia biserica a fost părăsită şi, în timp, s-a degradat. Au rămas doar zidurile laterale fără acoperiş, geamuri și uşi.

manastirea-colilia-pelerinaj-in-dobrogeaDupă reactivarea mănăstirii, în mai 2006, maica stareţă Rafaela a început lucrările de reconstrucţie. Astfel, în perioada 13 septembrie 2007 – 29 iulie 2008 a fost construit paraclisul cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. În plus, au fost realizate: clopotniţa, un corp de chilii, aghiasmatarul, un aşezământ social format din 20 de căsuţe pentru nevoiaşi.

Din noiembrie 2006 s-a lucrat la ridicarea bisericii mari pe ruinele fostului lăcaş de cult. Pictura, în frescă, a fost realizată de Sorin şi Paraschiv Bejan, între anii 2007-2009. Piatra de temelie a paraclisului cu hramul „Sfântului Mare Mucenic Gheorghe” a fost pusă în ziua de 13 septembrie 2007, iar catapeteasma este din zid, cu icoane pictate.

pelerinaj-in-dobrogeaRezervări pentru  Pelerinajul în Dobrogea, la Mănăstirile Sf. Ioan Casian, Sf. Efrem cel Nou, Colilia și la Cheile Dobrogei se fac la nr. de telefon: 0788.562.492, Agenția de excursii și pelerinaje ”Sfântul Emilian de la Durostorum” din Constanța.

Leave a Reply

Pin It on Pinterest