fbpx
Ada Kaleh, povestea tristă a paradisului scufundat

iunie 17, 2022

ada-kaleh-povestea-trista-a-insulei-scufundate

”Ada Kaleh prin ochii bunicii mele” este povestea scrisă de elevii Aksoy Elif și Oztok Ella de la Școala Gimnazială Nr. 16 ”M.I. Dobrogianu” din Constanța,  pentru Concursul Național  „Patrimoniul cultural, istoric și natural-Zestrea comunităților locale” Ediția II, 2022.

Ada Kaleh, prin ochii bunicii mele

În casa bunicilor mei am auzit pentru prima dată numele unui loc de poveste: Ada Kaleh. Nu știam ce reprezintă, deși bunica Emel îl rostea cu multă căldură, dar și cu un pic de tristețe în glas. Aveam să descopăr mai târziu această fotografie a bunicii cu prietenele ei și am aflat astfel povestea paradisului scufundat.

ada-kaleh-povestea-trista-a-paradisului-scufundatFotografie arhiva personală –Bunica Emel prima din dreapta

În certificatul de naștere al bunicii mele, eliberat în 17 aprilie 1967 în Republica Socialistă România apare comuna Ada Kaleh, Raionul Turnu Severin.

certificat-nastere-localiattea-ada-kaleh

Numele de Ada Kaleh provine din limba turcă Ada Kale, însemnând Insula Fortăreață. Este regăsită și sub denumiri mai vechi, austriece, de Insula Carolina sau Insula Orșova Nouă. Aflată la 3 km în aval de Orșova, avea o dimensiune de circa 1700 m lungime și circa 500 m lățime. Insula era populată de 600 de turci. Prin Tratatul de la Lausanne, Ankara recunoaștea dreptul României asupra insulei. În 1970, insula Ada Kaleh a fost acoperită de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I.

reclama-rahat-ada-kaleh

În amintirile bunicii mele magia și farmecul se împleteau în ADA KALEH și dădeau naștere unor produse inedite realizate in stilul turcesc.

Mormântul profetului Miskin Baba era un reper în Ada Kaleh

Civilizația materială realizată, în timp, în Ada Kaleh a avut trei repere majore: cetatea de tip Vauban, moscheea, mormântul profetului Miskin Baba. La acestea s-au adăugat și casele ridicate de locuitori.

mormantul-profetului-miskin-baba-ada-kalehMormântul și casa lui Miskin Baba sursa https://www.zf.ro/zf-24/cum-arata-insula-ada-kaleh-una-dintre-cele-mai-valoroase-comori-ale-romaniei-14667795

Mormântul profetului se afla în sectorul vestic al insulei. De origine princiară din Buhara, Miskin Baba a renunțat la viata bogată, de palat și s-a dedicat credinței, stabilindu-se pe insula Ada Kaleh. Locuitorii credeau că avea însușiri paranormale chiar și după moarte. Legenda spunea că, dacă te apropiai de mormântul lui noaptea, rămâneai înțepenit până dimineața.

Ada Kaleh a fost vizitată de regii și reginele României, în perioada interbelică

Acest COLȚ DE RAI era renumit pentru aroma îmbietoare a cafelei făcută în nisip, pentru tutunul de calitate 100% natural, pentru grandoarea si unicitatea bijuteriilor confecționate manual, pentru șerbet, înghețată, halva, rahat, dar și pentru faimoasa cultură de trandafiri.

inghetata-pe-insula-ada-kalehhttps://m.facebook.com/Ada.Kaleh/photos/a.317502198260776/1353809804630005/?type=3&source=54

Insula  a fost vizitată de numeroase personalități ale perioadei interbelice: regele Ferdinand și regina Maria, regele Carol al II-lea, Gh. Brătianu etc. După una dintre vizitele regelui Carol al II-lea pe insulă, locuitorii din Ada Kaleh au fost scutiți de taxe, vamă și obligații militare.

În acest loc paradisiac, timpul părea că are altă cadență. În perioada de expansiune a comunismului, locuitorii insulei (printre care și bunica mea), trăiau în ritmul propriu și-și respectau tradițiile sacre de sute de ani.
Insularii sărbătoreau Nevruz Bayrami pe data de 20 martie. Astfel, marcau începutul, cu adevărat, al primăverii, prin spectacole organizate în aer liber, la care participau și numeroși turiști.

sarbatoarea-nawrez-la-ada-kalehSursa:https://m.facebook.com/photo.php?fbidm

Bunica mea, Emel, își deapănă amintirile: „Era o sărbătoare foarte importantă, iar eu care eram în grupul de dans folcloric, îmi amintesc că făceam o grămadă de repetiții ca să nu ne încurcăm. Fiecare bunică își învăța nepoții să cânte la instrumente melodiile tradiționale.

ada-kaleh

Toată lumea sărea peste foc iar în case se făcea curat lună pentru că nu era bine să intrăm în această sărbătoare în dezordine.  După ce terminam de făcut curat ne beam cafeaua de odihnă.”

Bunica își amintește că în 1963, la moschee, hogea a citit un text despre scufundarea insulei, ceea ce a determinat panică și neîncredere între locuitori. Nimeni nu înțelegea cum se poate întâmpla așa ceva și mulți locuitori au așteptat până în ultimul moment, sperând că acest lucru nu se va întâmpla.

Propunerea autorităților a fost să se mute pe insula Șimian, la 18 Km aval de Turnu Severin, dar aici au fost aduse doar  zidurile fortăreței austriece, cimitirul musulman și mormântul lui Miskin Baba. Locuitorii au preferat să se mute, majoritatea în Turcia sau în alte orașe din România.

Moscheea Carol I

Bunica povestește că adaptarea nu a fost ușoară, iar covorul oriental de la Moscheea „Carol I” din Constanța îi aduce aminte de vechiul paradis scufundat. Acesta le fusese dăruit insularilor, în 1904, de sultanul Abdul Habid al II-lea, care poposise, în copilărie, în Ada Kaleh.

ada-kaleh-covor-moschee

Este un covor unic și grandios prin dimensiunile și greutatea sa – 5mx9m si 480 kg -0. Legenda spune că la el a lucrat o singură femeie, timp de 17 ani.

Am decis să păstrez cât mai mult din amintirile bunicii, și simt că acel paradis scufundat supraviețuiește prin tot ceea ce fac. Astfel, particip la activitățile organizate de Uniunea Democrată Turcă din România, la olimpiade și concursuri școlare, au scris elevii Aksoy Elif și Oztok Ella.

Proiectul „Patrimoniu cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale” este organizat anual de Societatea de Științe Istorice din România, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Facultatea de Istorie a Universității București, revistele „Magazin istoric” și „Historia” și se adresează elevilor din clasele VI-XII și profesorilor. Scopul organizării concursului este de a-i determina pe copii să cunoască și să conștientizeze necesitatea salvării/conservării istoriei noastre și să se implice prin oferirea de soluții, în acest demers. Partenerii locali ai proiectului, sunt: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Primăria Constanța, Direcția Județeană de Cultură Constanța, „Discover Dobrogea” și alte două publicații locale.

Fotografiile din articol sunt din colecția personală a elevilor care au scris materialul, Aksoy Elif și Oztok Ella.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

Artist Talk cu Dan Perjovschi, la Muzeul de Artă Constanța

Artist Talk cu Dan Perjovschi, la Muzeul de Artă Constanța

Dan Perjovschi, artistul care desenează pe pereții instituțiilor de artă din toată lumea, vine în Constanța. Evenimentul ”Artist cetățean. Un Artist Talk cu Dan Perjovshi”  va fi organizat de Asociația ”Centrul pentru Resurse Civice”, în parteneriat cu Muzeul de Artă...

Pin It on Pinterest