Ziua Universală a Iei ne reamintește în fiecare an de cămașa tradițională românească, obiect vestimentar cu care ne mândrim. Ea vorbește de la sine despre propriile noastre origini și rădăcinile pe care le avem. Ia scoate în evidență frumusețea femeii, iar în ultimii ani a început să fie foarte apreciată, inclusiv de generația tânără.
Ziua Universală a Iei își deapănă poveștile online, anul acesta
Ziua Iei este sărbătorită cu mare fast, atât în țară, cât și în Diaspora, din anul 2013. Din cauza pandemiei de Covid-19, ediția din acest an a Zilei Universale a Iei este organizată online. ”Acasă la origini” este evenimentul la care comunitatea ”La blouse roumaine” ne invită să participăm, pentru crearea celei mai mari expoziții online.
Fotografiile pot fi realizate în fața casei, la poartă, în grădină, într-un parc sau în orice loc înseamnă ACASĂ pentru fiecare. Evenimentul pune în centru fotografia, ca celebrare, ca artă, pe care să o lăsăm moștenire generațiilor următoare. Fiecare comunitate este încurajată să realizeze fotografii și să descrie semnificația hainelor tradiționale pe care le poartă și zona din care provin. Toate imaginile sunt postate astăzi pe pagina de Facebook ”La blouse roumaine”.
Ia, o mărturie a apartenenței noastre la o familie, un neam și o cultură
Când ne alegem prima ie, trebuie să pornim de la propriile noastre origini. Avem părinți și bunici care provin din anumite zone ale țării. Important este să simțim rădăcinile lor și să ne dorim un costum tradițional de unde este mama, altul din zona din care provine bunica și tot așa.
În momentul în care începi să cunoști iile din locurile respective, începi să rezonezi cu ele și îți dai seama că parcă fac parte din tine. Astfel, vei ajunge să îți dorești să colecționezi portul care simți că te reprezintă, a afirmat pentru Discover Dobrogea, Eugenia Catargiu, președintele Asociației Cusături Dobrogene.
Ziua Iei, sărbătoarea modernității
Ziua Universală a Iei este o sărbătoare a modernității, un efort pe care contemporaneitatea îl face pentru a restitui memoria portului tradițional.
De fapt, ia românească este piesa cea mai prețioasă a costumului popular al femeilor și reprezintă un simbol național și identitar. Practic, promovarea costumului tradițional este modalitatea prin care ne demonstrăm unitatea și apartența.
Ia, simbol național și identitar
De Ziua Iei, atât femeile, cât și copiii și bărbații poartă cămașă tradițională. În mediu rural, în general, ia este un simbol național și identitar. Cămașa fără poale este denumită ie doar în Oltenia și în Muntenia.
În alte zone din țară, cămașa se întâlnește sub alte denumiri: ciupag sau spăcel în Transilvania, în timp ce în alte zone etnografice, acest obiect vestimentar este denumit cămașă cu poale. În trecut, ținutele erau realizate în mod special pentru anumite sărbători. În sud-estul Dobrogei, în satele de pe limesul dunărean, Oltina, Ostrov, Satu Nou, Seimeni, Capidava, Topalu, Negureni sau Viile, tradițiile românești s-au păstrat nealterate, deși Dobrogea s-a aflat pentru o perioadă îndelungată sub stăpânire otomană. În aceste sate avem mărturii ale costumului tradițional dobrogean așa cum s-a putat el în trecut în aceste sate, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Cerasela Dobrinescu din cadrul Muzeului de Artă Populară Constanța.
Regina Maria, ambasadoarea iei tradiționale
Regina Maria a fost îndrăgostită în mod special de portul românesc din zona Muscelului, Argeș. Ea a purtat foarte multe costume complete din zona aceea.
Regina Maria a fost prima figură feminină importantă a epocii sale care a redescoperit tradiția românească. Ea a integrat costumul popular în garderoba sa și îl purta atât în țară, cât și în timpul vizitelor pe care le făcea în străinătate. Regina Maria a promovat ia şi portul popular ca brand de ţară şi a generat un adevărat val de influenţă pentru acesta, astfel că toată aristocrația feminină a timpului purta cu mândrie costumele populare românești, de câte ori reprezenta Casa Regală la evenimente.
În Dobrogea nu s-a purtat ie, ci cămașă cu platcă
Dobrogea nu are o ie propriu-zisă, aşa cum se întâlneşte în celelalte regiuni ale ţării. Costumul tipic zonei dobrogene este compus din cămașă cu poale lungi, așa-numita cămașă de-a-ntregul. Este cămașa croită cu platcă, cu mâneci largi și slobode, confecționată dintr-o pânză învărgată, de o foarte bună calitate.
Dantela croșetată de la gât era adăugată ulterior, dar în general cămașa avea o platcă, iar decorațiunile erau amplasate pe aceasta. Foile erau încheiate cu croșeta prin cheițe, iar aceasta prezintă pânza învărgată la încheietura foilor, am aflat de la muzeograful Cerasela Dobrinescu, de la Muzeul de Artă Populară Constanța. Pistelca este denumirea catrinței. Catrința este piesa care îmbracă trupul femeii de la mijloc în jos. Este de fapt un șorț țesut la război și reprezintă o piesă de sărbătoare.
Marii creatori de modă au fost inspirați de ia românească
Există foarte mulți creatori de modă care au fost impresionați de costumul tradițional. Acesta a reprezentat pentru ei o sursă de inspirație. Un exemplu în acest sens, este pictura lui Daniel Rosental, ”România revoluționară”, unde este pictat simbolul românesc, ia. Englezoaica Maria Rosetti, soția lui C.A. Rosetti, purta ie și năframă, deoarece îi plăcea mult costumul nostru tradițional. Artiștii acordau o atenție deosebită costumului tradițional românesc și pictau cu multe detalii decorațiunile cămășilor, ale salbelor românești sau maramelor. De cămașa populară românească a fost fermecat și pictorul Henri Matisse, care a realizat 4 picturi reprezentând colecția ”La Blouse Roumaine”.
Este foarte interesant faptul că, deși ne aflăm în secolul XXI, mulți tineri iubesc iile și portul popular și participă cu mândrie la evenimentele organizate de Ziua Iei sau la șezătorile Asociațiilor ”Cusături Dobrogene” sau ”Suvenir din Dobrogea”. Ei nu își uită rădăcinile, iar dacă nu-și permit să achiziționeze o ie tradițională, cumpără una fabricată la Breaza, chiar dacă este de artizanat, realizată în scop comercial, cu inspirație populară. Abia în momentul în care începi să descoperi cămășile vechi, faci diferența și depui orice efort să îți procuri un astfel de obiect tradițional, care are propria lui poveste.
0 Comentarii