Ziua Universală a Iei. În Dobrogea, nu s-au purtat ii, ci cămăși tradiționale cu căptuf

iunie 24, 2019

Ia traditionala romaneasca

Astăzi sărbătorim Ziua Universală a Iei, o zi despre propriile noastre origini, despre rădăcinile pe care le avem și cu care ne mândrim. Ia tradițională este un obiect vestimentar foarte feminin, care scoate în evidență frumusețea femeii, iar bucuria cea mai mare este că a început să fie purtată din ce în ce mai des de către doamne și domnișoare, la oraș sau la țară. În plus, iubitoarele de costume populare apreciază migala cu care au fost realizate iile și spun că orice creație a caselor de modă pălește în fața frumuseții cusăturilor de pe cămășile vechi.

Ziua Universală a Iei, sărbătoarea modernității

Ziua Universală a Iei este un fel de sărbătoare a modernității, un efort pe care contemporaneitatea îl face pentru a restitui memoria portului tradițional.

Ie traditionala romaneasca De fapt, ia românească este piesa cea mai prețioasă a costumului popular al femeilor și reprezintă un simbol național și identitar. Practic, promovarea costumului tradițional este modalitatea prin care ne demonstrăm unitatea și apartența.

Ziua Universală a Iei, sărbătorită la Muzeul de Artă Populară Constanța

Ziua Universală a Iei este sărbătorită astăzi în Constanța, la Muzeul de Artă Populară.

Zilele DobrogeiManifestarea este foarte apreciată de turiștii aflați pe litoral, deoarece reprezintă întâlnirea la Constanța, cu meșteșuguri vechi, tradiționale. De asemenea, cei care ajung la Muzeul de Artă Populară Constanța pot vizita expoziția permanentă în care sunt expuse  costume populare tradiționale din toate zonele etnografice ale țării și pot fi văzute ii și cămăși, atât de femei, cât și bărbătești, din toate regiunile.

Ia, simbol național și identitar

De Ziua Iei, atât femeile, cât și copiii și bărbații poartă cămașă tradițională. În mediu rural, în general, ia este un simbol național și identitar. Cămașa fără poale este denumită ie doar în Oltenia și în Muntenia. În alte zone din țară, cămașa se întâlnește sub alte denumiri: ciupag sau spăcel în Transilvania, în timp ce în alte zone etnografice, acest obiect vestimentar este denumit cămașă cu poale.

ziua-universală-a-iei-ie-traditionala-romaneasca În trecut, ținutele erau realizate în mod special pentru anumite sărbători. În sud-estul Dobrogei, în satele de pe limesul dunărean, Oltina, Ostrov, Satu Nou, Seimeni, Capidava, Topalu, Negureni sau Viile,  tradițiile românești s-au păstrat nealterate, deși Dobrogea s-a aflat pentru o perioadă îndelungată sub stăpânire otomană. În aceste sate avem mărturii ale costumului tradițional dobrogean așa cum s-aa putat el în trecut în aceste sate, spune muzeograful Cerasela Dobrinescu din cadrul Muzeului de Artă Populară Constanța.

Ia spune multe lucruri despre statutul social al celei care o poartă

După materialele cu care este cusută ia, după motivele ornamentale și cromatica folosită, după folosirea anumitor fire mai deosebite la broderie, cum este firul metalic sau mătasea, ia vorbește despre vârsta celei care o poartă. Muzeograful Ioana Tiompe afirmă că portul tradițional transmite anumite coduri vestimentare: vârsta purtătoarei, starea ei civilă, dacă era sau nu căsătorită, dar și statutul social, care se observa după bogăția materialelor folosite la realizarea acestei cămăși.

Ie traditionala romaneascaPotrivit codului cromatic, la costumul de sărbătoare, o femeie tânără purta întotdeauna culori deschise și nu lipsea roșul, în tip ce la persoanele vârstnice, negrul era culoarea predominantă. Statutul social era un alt cod reflectat la costumele tradiționale de femeie. În plus, erau cămăși cusute special pentru a fi purtate la nuntă de către mireasă, de către nașă sau la diferite sărbători de peste an.

Ie traditionala romaneascaFetele tinere purtau cămășile foarte bogate, în culori foarte vii, brodate cu motive florale. Odată cu înaintarea în vârstă, acestor cămăși le erau retrase decorurile foarte fastuoase și erau brodate doar cu fire în culori mai închise, spune muzeograful Ioana Tiompe, de la Muzeul de Artă Populară Constanța. Sub toate aspectele, această cămașă transmitea anumite coduri pe care comunitatea le recunoștea și elementul comun era acela că, fiecare fată, fiecare femeie, dorea să prezinte duminica, la sărbătoarea bisericească sau la hora satului, o cămașă cât mai frumos colorată și decorată. Cel mai important moment era cel al prezentării miresei în cămașa cusută special pentru acest eveniment.

Regina Maria, ambasadoarea iei tradiționale

Regina Maria a fost îndrăgostită în mod special de portul românesc din zona Muscelului, Argeș. Ea a purtat foarte multe costume complete din zona aceea. Regina Maria a fost prima figură feminină importantă a epocii sale care a redescoperit tradiția românească.

Inima Reginei Maria spectacol Ea a integrat costumul popular în garderoba sa și îl purta atât în țară, cât și în timpul vizitelor pe care le făcea în străinătate. Regina Maria a promovat ia şi portul popular ca brand de ţară şi a generat un adevărat val de influenţă pentru acesta, astfel că toată aristocrația feminină a timpului purta cu mândrie costumele populare românești, de câte ori reprezenta Casa Regală la evenimente.

Marii artiști au fost inspirați de ia românească

Există foarte mulți artiști care au fost impresionați de costumul tradițional, care a reprezentat pentru ei o sursă de inspirație. Un exemplu în acest sens, este pictura lui Daniel Rosental, ”România revoluționară”, unde este pictat simbolul românesc, ia. Englezoaica Maria Rosetti, soția lui C.A. Rosetti, purta ie și năframă, deoarece îi plăcea mult costumul nostru tradițional. Artiștii acordau o atenție deosebită costumului tradițional românesc și pictau cu multe detalii decorațiunile cămășilor, ale salbelor românești sau maramelor. De cămașa populară românească a fost fermecat și pictorul Henri Matisse, care a realizat 4 picturi reprezentând colecția ”La Blouse Roumaine”.

În Dobrogea nu s-a purtat ie, ci cămașă cu platcă

Dobrogea nu are o ie propriu-zisă, aşa cum se întâlneşte în celelalte regiuni ale ţării. Costumul tipic zonei dobrogene este compus din cămașă cu poale lungi, așa-numita cămașă de-a-ntregul. Este cămașa croită cu platcă, cu mâneci largi și slobode, confecționată dintr-o pânză învărgată, de o foarte bună calitate.

camasa-cu-platca-dobrogea Dantela croșetată de la gât era adăugată ulterior, dar în general cămașa avea o platcă, iar decorațiunile erau amplasate pe aceasta. Foile erau încheiate cu croșeta prin cheițe, iar aceasta prezintă pânza învărgată la încheietura foilor, am aflat de la muzeograful Cerasela Dobrinescu, de la Muzeul de Artă Populară Constanța. Pistelca este denumirea catrinței. Catrința este piesa care îmbracă trupul femeii de la mijloc în jos. Este de fapt un șorț țesut la război și reprezintă o piesă de sărbătoare.

judetul tulcea la targul de turism

Costumul de femeie din Dobrogea este de două feluri, spune muzeograful Cerasela Dobrinescu. Este așa-numitul costum cu două catrințe și cămașă și cel cu pistelcă și androc, androcul fiind fusta. Costumul expus la Muzeul de Artă Populară Constanța în expoziția  temporară și are două pistelci, una în față și una în spate, pentru că este un costum de sărbătoare. În această variantă, apare pe cap marama țesută din borangic. Cămașa este din zona Viile, dar este același tip de cămașă întâlnită și în celelalte localități. Diferă doar decorul care era pe platcă, aceasta fiind numită ”căptuf” în regiune. Acest tip de cămașă este foarte rar și nu se mai găsește, el a dispărut demult din sate, dar a rămas în memoria bătrânilor.

Și bărbații purtau costume populare

De multe ori, hainele de sărbătoare, cele mai frumoase pe care le avea familia, erau cele cu care s-au căsătorit. Bărbații purtau în ziua nunții o cămașă cu guler sub formă de bentiță. Cămașa era, de regulă, țesută de către mireasă, iar bărbatul o mai purta pe parcursul vieții de câteva ori. De obicei, ea era pusă bine în lada de zestre, iar bărbații erau înmormântați cu această cămașă. Bărbații în vârstă, purtau un pantalon închis la culoare, brâu de culoare deschisă sau din lână.

Cosia CernaCostumul popular bărbătesc este compus din cămașă, pantalon și brâu. Brâul ne indică vârsta purtătorului. Bărbații tineri purtau  brîu roșu, iar cămașa bărbătească nu are decorațiuni colorate, ea este brodată manual, pe fire trase. Acum nu se mai realizează astfel de cămăși și nici nu prea se mai găsesc, sunt piese rare, spune muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Costume traditionale DobrogeaDin păcate, costumul popular din Dobrogea nu face parte din categoria  acelor costume care încă se mai găsesc. În sate, nu mai găsim oameni mergând în costume tradiționale pe stradă, așa cum vedem în alte zone ale țării, pentru că este un costum care a dispărut. De câțiva ani însă, au început să fie reconstituite aceste straie populare, deoarece au redevenit căutate atât de către oamenii din mediul urban, cât și de cei din mediul rural. Am început să conștientizăm că ținuta tradițională este cea care ne definește și reprezintă un element de identitate națională.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

Medical Dent, o nouă și modernă clinică dentară în Constanța

Medical Dent, o nouă și modernă clinică dentară în Constanța

Clinica „Medical Dent”, deschisă astăzi în Constanța, oferă îngrijire dentară de top. Duminică, 10 februarie 2025, s-a deschis oficial clinica dentară „Medical Dent”, un nou centru modern dedicat sănătății și esteticii dentare. Situată pe Bulevardul 1 Decembrie 1918,...

Pin It on Pinterest