Într-o societate măcinată de corupție, mulți români au votat anti-sistem la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, pentru un candidat care, deși este independent, ar reprezenta o amenințare pentru viitorul democratic al României. „Un popor care nu-și cunoaște trecutul e condamnat să-l repete”, spunea Nicolae Iorga.
Un rezultat fără precedent, pentru un candidat independent
Votul pentru independentul Călin Georgescu este, în primul rând, un vot împotriva partidelor. Acesta, probabil, este și motivul pentru care a luat mai multe voturi decât George Simion, pe care sondajele îl cotau pe locul al doilea, după candidatul PSD, Marcel Ciolacu.
„Este evident că oamenii au făcut-o ca o formă de revoltă într-o democrație și au dat votul acolo unde au crezut că sunt reprezentați. Acest rezultat obținut de un candidat fără susținerea unui partid și care avea 5% în sondaje, este fără precedent, probabil și în Europa. El a ajuns pe locul întâi, neobservat de sondaje, deci este o spirală a tăcerii cum nu s-a mai întâlnit, din câte știu, în istoria alegerilor democratice. Este o surpriză totală.
Trecând la interpretarea votului, putem spune că este un vot anti-sistem, împotriva partidelor de la guvernare. Primele întrebări privind motivele pentru care Călin Georgescu a ajuns pe primul loc, ar trebui să și le adreseze cei de sus, respectiv președintele Iohannis și cele două partide de guvernământ. De aici trebuie pornit. Apoi, desigur, mai sunt și altele de discutat.”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, Daniel Citirigă, conferențiar la Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității Ovidius Constanța.
Cum pot fi câștigate alegerile cu un program de țară bazat pe misticism și discursuri legionare?
Cu un discurs similar celui folosit de propaganda rusă, din care nu lipsește tema favorită a Kremlinului, respectiv familia tradițională, dar nici cea legată de multinaționale și de Occidentul decadent care „ne distruge sufletul nostru curat”, candidatul ale cărui rezultate au șocat o țară întreagă nu ezită să afirme că „șansa României este înțelepciunea rusă”.
„Călin Georgescu mizează pe reactivarea unui discurs legionar, care pornește de la ortodoxism, folosirea confesiunii sau a credinței ortodoxe, pe care o transformă într-o ideologie. Continuă cu elemente de misticism și introduce, foarte subtil, un discurs al urii față de străini.
În opinia mea este inadmisibil acest lucru, după ce, românii au trecut prin violențele și crimele din anii ’30, apoi prin Holocaust și Comunism. Este inadmisibil pentru că mișcarea legionară a fost o mișcare criminală, care a apelat la crima politică, la violența fizică, pe care le-a practicat la vedere, de la oameni simpli până la premieri.
I.Gh.Duca, Nicolae Iorga, Armand Călinescu, sunt doar câteva nume și cele mai cunoscute persoane pe care ei le-au exterminat fizic. Apoi, mișcarea legionară a folosit un discurs al urii fără precedent în România, iar reactivarea acestor idei, glorificarea foștilor criminali de război, glorificarea membrilor mișcării legionare, toate transmit, de fapt, o atitudine împotriva valorilor europene pentru care românii s-au luptat foarte mult, pentru care au murit oameni în stradă, pentru care s-au făcut pași importanți. Din punctul acesta de vedere, al recuperării trecutului legionar și comunist din anii ’80 , nu pot să fiu decât îngrijorat.
Acest gen de discurs este făcut fără niciun fel de perdea, el are declarații în care folosește numele unor oameni politici precum Corneliu Zelea Codreanu, care a comis crime la propriu și a introdus crima politică în România sau mareșalul Ion Antonescu, pe care îi consideră eroi naționali.
Face orice încât să relativizeze agresivitatatea Rusiei lui Putin. Apoi, cercul în care el se învârte este unul apropiat de putinism, mai mult sau mai puțin la vedere.
Cert este că relativizează agresivitatea Rusiei, relativizează importanța apartenenței la cea mai mare structură militară de securitate în care noi suntem acum, NATO, pune la îndoială toate valorile europene, iar după ce este pus față în față cu ce spune, neagă că și-ar dori altceva decât direcția europeană a României, pentru că își dă seama că asta nu are susținere în rândul populației și spune: «dar ce, nu am voie să am păreri diferite? ».
Aici, sigur, este foarte bună dezbaterea, iar Europa și nu Rusia este locul în care poți să ai dezbateri libere, dar este evidentă narațiunea pe care el o introduce, adică sensul discuției, pentru mine, este evident.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, profesorul Daniel Citirigă.
Cum poate deveni, totuși, acest personaj, prima alegere a multor români care au ieșit la vot?
„A reprezentat prima alegere, pentru că până acum nu a fost o astfel de tendință în România. Nu trebuie să condamnăm oamenii care au votat asta, ci trebuie să ne întrebăm de ce au ajuns ei aici. Cred că este, în primul rând, un cartonaș roșu față de lipsa de transparență din ultimii ani, de metoda de a face politică, de încălcarea promisiunilor față de populația care a votat ceva în 2020 și după un scurt timp s-a trezit cu ceea ce n-a votat la guvernare, este modul de a schimba premierii după bunul plac al președintelui, de a folosi metode nedemocratice în actul de guvernare ș.a.m.d. Cred că pentru asta, președintele României și partidele aflate la guvernare au primit un cartonaș roșu din partea populației, prin vot.
Acum, desigur, ne putem întreba de ce nu au votat cu alte partide. Este un vot anti-sistem foarte clar. 23% a luat Călin Georgescu, 14% a luat Simion, plus că și Elena Lasconi are un discurs tot împotriva sistemului, chiar dacă vine dintr-un partid care a fost și la guvernare. Dacă ne uităm, ar trebui ca partidele să își reevalueze atitudinea față de votanți și, mai ales după ce ajung la guvernare să încerce să facă ceea ce au promis și să nu trateze cu lipsă de respect votul populației.
După părerea mea, aceasta este una dintre explicații. Altă explicație este legată de temele pe care le folosește Călin Georgescu. Unii îl votează pentru că pur și simplu este conspiraționist și gândesc la fel și, în sfârșit este o voce oficială care spune că nu s-a ajuns pe lună, că nu există viruși, că sucurile din Occident conțin cipuri. Apoi, există o altă parte dintre votanți care s-au regăsit pentru că acest candidat vorbește împotriva instituțiilor internaționale, despre care afirmă că ele nu fac altceva decât să îți consume resursele și să se folosească de popor.
Problema este că, din ce am citit, acest candidat ar vrea ieșirea din NATO, iar din această perspectivă, cred că orice profesor de istorie vă poate spune că România este în cea mai bună perioadă din punct de vedere al securității ei. A ieși din NATO sau a nu conta în NATO te face foarte vulnerabil, mai ales că noi putem să ne uităm peste Dunăre și să vedem chiar la granițele noastre un război în care o țară a fost atacată de Rusia.
Ce vreau să subliniez este că toate aceste mesaje, ele chiar multiplicate fiind prin sisteme electronice și prin rețelele de socializare, nu puteau avea succes dacă nu exista în rândurile populației un segment care să asculte și să reacționeze la acest tip de mesaje. În opinia mea, nu cred că toți cei care îl votează pe Călin Georgescu sunt filoruși sau conspiraționiști, dar cred că le-a atins un filon naționalist, un filon legionarist sau venit din trecutul comunist în care s-au regăsit, altfel nu pot să explic.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Daniel Citirigă, conferențiar la Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității Ovidius Constanța.
Care este pericolul pentru România să câștige un astfel de candidat alegerile prezidențiale?
„Pericolul ar fi că vom face mulți pași înapoi, după atâta luptă pe care am dus-o să facem parte din aceste organisme internaționale, unde, din punctul meu de vedere, populația României și-a dorit foarte mult să ajungă acolo.
Poporul acesta și-a dorit tot timpul să fie în Europa, de când s-a creat statul modern român, de la 1859, cei care au făcut statul au privit spre Occident. Apoi, în 1918, după Marea Unire, a fost un impuls naționalist cum vedem și acum în Europa și am ajuns pe mâna fasciștilor, dar românii, liderii politici democrați de atunci, Iuliu Maniu, Brătienii sau Regele Mihai, evident erau oameni cu vederi europene, iar acest parcurs european al României a fost întrerupt de regimul comunist.
Mai ales după anul 2000, poporul român, de câte ori a avut de ales, a votat pentru cel care a promis apropierea de Europa și mai multe reforme care să ne ducă spre Europa și spre valorile de acolo.
Pericolul ar fi să pierdem acești pași foarte importanți făcuți de români și, de aici, desigur, să avem repercusiuni, pentru că un stat cu un lider autoritarist, care nu este liberal, va transmite semnale în piață, ar fi reacții pe piețele financiare, după părerea mea, iar imaginea României ar avea foarte mult de suferit.
Nu pot să mă gândesc că vom avea un regim fascist, cum și-ar dori Călin Georgescu, pentru că, din declarațiile sale, dacă ne uităm pe cine admiră el, înțelegem că un regim fascist nu ar fi deloc rău, dar nu merg până acolo să cred că ajungem în faza aceasta, pentru că este sigur că nu poate conduce fără parlament și guvern.”, am mai aflat de la profesorul Daniel Citirigă.
0 Comentarii