Impozantă și misterioasă, vila Șuțu, cu parfumul și decorațiunile ei orientale, ne amintește de vremurile în care Dobrogea se afla sub stăpânirea otomană. O putem vedea în toată splendoarea ei, dacă o privim de pe plaja Modern din Constanța. Frumoasa clădire stă semeață, cocoțată pe malul de pământ care împrejmuiește plaja, denumită pe vremuri ”Golful pescarilor”, loc trasformat acum într-o zonă de promenadă.

Vila Șuțu și istoria ei

Indiferent că îi spunem vila Șuțu, Suțu sau Sutzu, vorbim despre una dintre cele mai frumoase clădiri ale Constanței, iar detaliile ei arhitecturale ne amintesc de poveștile din ”1001 de nopți”. Mihail Șuțu, proprietarul inițial al casei, și-a dorit o construcție cu elemente specific orientale. Sacnasiul, de pildă sau balconul închis, era necesar în Orient, pentru că acolo stăteau cadânele și puteau să privească în stradă, fără să fie văzute, a precizat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu. De asemenea, elementele orientale alcătuite dintr-o serie de arcade, decorațiunile și ornamentele din faianță, consolele largi și chiar domul, toate ne duc cu gândul la palatele orientale.

Vila Sutu ConstantaClădirea a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar la acea vreme era singurul imobil de pe țărmul de est. Ulterior au apărut și alte construcții, care, însă, nu au avut un fundament de piatră așa cum a fost proiectată vila Șuțu. Tot de la criticul de artă Doina Păuleanu am aflat că există o legendă potrivit căreia nu Mihail Șuțu ar fi avut prima inițiativă de a ridica o casă în acel loc, ci tatăl său, boierul Costache Șuțu. Se spune că el ar fi avut acolo o locuință și că exista chiar și un debarcader, de unde erau furate frumoasele românce și duse în Imperiul Otoman. Acestea sunt însă doar povești ale locului, pentru că vila Șuțu nu a fost precedată de nicio altă construcție, ci, pur și simplu Mihail Șuțu a avut ideea să își facă pe malul mării această casă, motiv pentru care l-a invitat pe marele arhitect Grigore Cerchez, care îi era și prieten, să îi pună în operă ideea, a precizat criticul de artă Doina Păuleanu.

Theodor Pallady a pictat peisajele constănțene din vila Șuțu

Theodor Pallady Peisaj din ConstantaCasa Șuțu era la acea vreme un loc pe care îl vizita toată aristocrația timpului. Invitații lui Mihail Șuțu în casa lui celebră au fost oameni de seamă, spune criticul de artă Doina Păuleanu. Ea a precizat că, între alții, a locuit în imobil și un pictor pe care îl iubim și îl prețuim foarte mult. Este vorba despre Theodor Pallady, care a sosit la Constanța între anii 1913-1914 și a stat în casa Șuțu.

Theodor Pallady Peisaj din ConstantaEl a realizat aici câteva dintre peisajele constănțene, unicele din creația lui. Două dintre tablouri se află în Constanța, unul putând fi văzut la Muzeul de Artă, iar al doilea Muzeul „Dinu și Sevasta Vintilă”, din comuna Topalu. Inclusiv scriitorul Gala Galaction, a rămas stupefiat de splendoarea casei și a fost lăsat să intre și să vadă locuința cu apetență către arhitectura orientală, către luxurianța decorativă a acesteia.

Mihail Șuțu, numismatul îndrăgostit de Dobrogea

Nu există multe legende despre Vila Șuțu, pentru că Mihail Șuțu și-a trăit viața ”la vedere” și nu a avut pasiuni secrete. El a fost căsătorit cu Maria Cantacuzino, sora doctorului Ion Cantacuzino celebrul medic și întemietor de școală în țara noastră. Șuțu a mers în multe excursii în Egipt, chiar voiajul de nuntă l-a făcut acolo, dar înainte de a-și construi casa. El a avut o viață de savant și s-a aplecat asupra studiilor sale. Casa nu a comportat niciun fel de taine, nu fusese făcută cu niciun alt scop, decât cu acela de a-i permite marelui numismat îndrăgostit de Dobrogea să contemple marea și să fie cât mai aproape de obiectul pasiunii sale, care au fost monedele emise la Tomis. Despre acestea, Mihail Șuțu a scris și un articol care a apărut la Paris, primul articol de cercetare științifică asupra monedelor antice emise la Tomis, spune criticul de artă Doina Păuleanu.

Vila Șuțu și elementele ei orientale

Vila Sutu ConstantaMihail Șuțu și-a dorit o casă cu elemente orientale, deoarece era de părere că Dobrogea este așezată la un punct de confluență, că este o placă turnantă a Orientului cu Occidentul. Șuțu avea o idee foarte interesantă despre această zonă și, de fapt, mare parte din istoria și spiritualitatea noastră se datorează faptului că suntem un popor de graniță, un mix de populații și de tradiții. În Dobrogea se întâlnește un amestec de Orient și Occident, aspirația locuitorilor către Occident dar profunda lor tradiție culturală Orientală. Toate aceste lucruri care l-au influențat profund pe Mihail Șuțu și l-au deteminat să aleagă, dintre toate soluțiile și sugestiile pe care i le-a propus arhitectul Grigore Cerchez, proiectul cu elemente orientale, expuse efectiv în structura clădirii și care o fac atât de prețioasă.

Proiectele lui Șuțu pentru Constanța

Mihail Șuțu a fost un personaj complex și fascinant, care era introdus între marii oameni de cultură ai timpului, care își făceau servicii reciproce în privința obiectelor de patrimoniu pe care le achiziționau, spune criticul de artă Doina Păuleanu. El făcea parte din celebra familie a Șuțuleștilor. Era un om cu studii extraordinare, un erudit, un istoric pasionat, un numismat care a și scris primele volume despre numismatica dobrogeană și a realizat o colecție impresionantă pe care a donat-o ulterior Academiei Române. Mihail Șuțu s-a fost implicat, printre altele, pentru construirea unui muzeu regional de arhoelogie, fiind el însuși numismat și un mare cunoscători al istoriei antice. O altă idee a lui, de care beneficiem și astăzi, a fost comanda statuii lui Ovidiu, poetul care și acum veghează centrul vechi al Constanței.

Imobile care s-au ambiționat să reziste

Nu trebuie să uităm că în comunism s-a dorit dispariția clădirilor de patrimoniu din Constanța, cele care reprezintă, practic, identitatea culturală a orașului de la malul mării. Atunci, în zona Peninsulară și în casele cu un trecut interesant și cu povești frumoase, au fost introduși oameni care nu aveau nici cea mai mică legătură cu acele imobile, cu familiile care le-au clădit sau cu cele care au visat la construcția lor. După naționalizare, din dorința autorităților ca aceste bijuterii ale Constanței cu o bogată istorie să se degradeze și să ajungă să se dărâme singure, ele au fost populate cu familii de rromi. Daunele produse să văd și acum, iar multe dintre clădiri au rămas deteriorate, investițiile necesare reabilitării lor fiind foarte mari. Abia de curând, unele dintre clădirile superbe din Peninsulă au început timid să fie reabilitate, însă, până când zona va ajunge să aibă aspectul de odinioară, va mai dura.

Share

One Comment

Leave a Reply