Căciunul pe stil vechi este celebrat pe 7 și 8 ianuarie în comunitatea de ucraineni, după calendarul Iulian. Ucrainenii din Tulcea au sărbătorit aseară, pe 6 ianuarie, Svatâi Vecer sau Ajunul Crăciunului, când gospodinele au făcut ultimele pregătiri în casă, au gătit colacii și i-au primit pe colindători.
Crăciunul pe stil vechi la ucraineni și cina rituală de Svatâi Vecer
Svatâi Vecer reprezintă perioada în care familia se reunește înainte de Crăciunul pe stil vechi la ucraineni, dar și momentul în care sunt pomenite rudele decedate, pentru care, pe vremuri se păstra un loc la masă și se puneau tacâmuri.
„Pentru cina rituală de Svatâi Vecer, haholii pregătesc 12 feluri de mâncare de post. Nu lipsesc osvarul, un compot din fructe uscate și cucheaua, o fiertură de grâu amestecată cu miere şi nuci.
Pe masă sunt și piroghi, mici plăcinte coapte, umplute cu cartofi, cu dovleac sau cu varză, dar și pampuşché, pâinici care se rup cu mânile şi se servesc cu pastă de mac frecat, cu usturoi pisat, cu ceapă prăjită sau cu zeamă de sfeclă. Toate preparatele erau puse în același timp pe masă, pentru ca aceasta să fie îmbelșugată.
În unele localități, în seara de Ajun puteau fi consumate și produse pe bază de pește. La Sfântu Gheorghe, pentru masa de Veceră se pregăteau pirișché, niște colțunași umpluți cu șira spinării de la morun, care era conservată în timpul anului și apoi se fierbea și era folosită ca umplutură pentru acest tip de plăcinte. De asemenea, se mai făceau pirișché cu cartofi, cu varză, scordolea sau marinată”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Alexandru Chiselev, cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.
În Ajunul Crăciunului, ucrainencele coceau colacii pentru colindători
În Ajunul Crăciunului pe stil vechi, ucrainenii pregăteau pe vremuri copturile ritualice, respectiv colacii, care aveau de dimensiuni diferite și tradiționalul Crăciunel. La haholi, colacii jucau un rol esențial. Ei le erau oferiți ca dar colindătorilor, iar Crăciunelul le era dat animalelor, pentru sănătate și spor.
„Gospodinele coceau aproximativ 10–15 colaci mai mari, împletiţi, pentru grupurile de colindători adulți și pentru bărbații care colindau pentru biserică. De asemenea, ele pregăteau și aproximativ 80 de colăcei, pentru colindătorii copii sau necăsătoriţi. Când venea preotul să anunțe Nașterea lui Isus, batiușka era răsplătit cu o pereche de colaci.
Tot din Ajun se pregătea Crăciunelul sau hrestec cum îi spun ucrainenii. Acesta este o coptură în formă de opt sau de cruce, ţinută pe un cui, lângă icoană „pokutea”, până la Bobotează, apoi era stropită cu aghiazmă și împărţită la animale, pentru sănătate și spor. Unele din aceste obiceiuri se mai păstrează și astăzi”, am aflat de la cercetătorul Alexandru Chiselev.
Tinerii merg cu Vecera să anunțe Nașterea lui Isus
Crăciunul pe stil vechi la ucraineni are o tradiție foarte veche. Potrivit acesteia, în noaptea de Ajun, tinerii merg în vizită cu Vecera, la rudele mai în vârstă, pentru a vesti Nașterea lui Isus.
„Alt obicei al ucrainenilor în Ajunul Crăciunului este să meargă cu vecera. Copii trec pe la rude cu câte doi colaci și spun: Dobri vecer, sfati vecer, preimaite nașu veceru?/ Bună seara, sfântă seara, primiți vecera noastră? și li se răspundea: Praimaim vașu veceru!/ Primim vecera voastră.
Copii erau răsplătiţi cu hostenţea/duchide, daruri oferite de gazde: colaci, biscuiţi făcuţi la sobă sau nuci și mâncau din preparatele gătite de gazde pentru masa rituală din seara de Ajun. La ultima casă la care se mergea cu vecera se dădeau de pomană colacii pregătiţi. Era de bun augur pentru gazde, dacă primul vecernek era băiat.
Crăciunul pe stil vechi și tradițiile ucrainenilor
„În dimineața Crăciunului pe stil vechi, ucrainenii merg la slujba de la biserică. Există și anumite ritualuri care erau practicate cu ceva timp înainte de marea sărbătoare.
În localitatea Sfântu Gheorghe, de Sfânta Varvara se punea grâu la încolțit într-o farfurie. Acesta se stropea în fiecare dimineața cu gura, pe nemâncate. Domnișoarele îl tăiau și îl prindeau la haine, înainte de a merge la biserică. Apoi, după slujbă, acesta era dat la vaci să-l mănânce, pentru sănătate.
În prima zi de Crăciun, pe 7 ianuarie se obişnuia vizitarea celor cei mai în vârstă membri ai familiei extinse: socrii, fraţii şi surorile mai mari. Se ofereau daruri soacrei, de exemplu o pereche de colaci, material de rochie sau pantofi”, a mai spus cercetătorul Alexandru Chiselev.
Obiceiul cel mai important de Crăciun este colindatul
Ucrainenii colindă doar în zilele de Crăciun, deoarece în ajunul marii sărbători ei merg doar cu Vecera. Se spune că obiceiul cu cea mai mare însemnătate din ziua Nașterii Domnului este colindatul.
”Copiii ”koleadniciki” sunt primii care merg cu colindul, lucru care se întâmplă până la prânz. Aceștia intonau colinde simple, cu tentă umoristică: Bihla telecika,/ Kak zbereznecika,/ Ta do ghiakika u dvir./ Ia tubi ghiaciku,/ Za kaliaduiu,/ Dai pirih,/ Iak ne daseș peroha,/ Vozimu vola za roha,/ A kobelku za ciubrenku,/ Tai povedu na Muhelku,/ Iz Muhelke u iarmarok,/ Dai ghiakiku pirijok!/ Calaci na hurt!/ Alerga vițica,/ Precum veverița,/ Până la unchieșul în curte./ Eu ție unchiule,/ Îți voi colinda,/ Dă plăcinta,/ Dacă nu dai plăcinta,/ Iau boul de coarne,/ Și iepușoara de coamă,/ Și-i duc la Muhelka,/ De la Muhelka la iarmaroc,/ Dă unchieșule un pirijok!/ Colaci la grămadă.
Mai pe seară, cetele de flăcăi/koleadniché, dar și bărbați, avându-l în frunte pe ”bereza”, un tânăr proaspăt căsătorit, mergeau în fiecare gospodărie cu colinde de inspirație religioasă.
Ei mergeau din casă în casă și colindau la icoană. Gazdele le ofereau cârnați, colaci, pe care îi înșirau pe un băț, dar și bani.
Prin oferirea colacului, toate dorințele de recolte bogate venite din partea colindătorilor erau răsplătite printr-un produs ce materializa recolta trecută, practic, dovada eficienței urărilor spuse în urmă cu un an.
Flăcăii și bărbații colindau timp de două zile, iar în a treia zi petreceau. Bărbații colindau pentru biserică și banii strânși îi foloseau pentru repararea lăcașului de cult sau pentru achiziționarea unor obiecte de cult”, a precizat Alexandru Chiselev.
Obiceiuri de Crăciun pe care ucrainenii le-au păstrat
Masa rituală din Ajun și mersul cu Vecera se păstrează în continuare, fiind cel puţin egale ca importanţă, cu obiceiul colindatului, în perioada Crăciunului pe stil vehi la ucraineni.
”În urma cercetărilor efectuate, am remarcat permanența unor preparate cu rol de marcă identitară, precum kuheaua și ozvarul, pe care le-am regăsit în toate gospodăriile.
Totuși, numărul de preparate s-a redus, dar s-a încercat să se păstreze un număr par de produse pentru Ajun. La Crăciunul pe stil vechi la ucraineni, unele produse sunt pregătite în casă, altele sunt procurate din comerț.
Preparatele din pește, precum știuca marinată sau prăjită, scordoleaua sau scrumbia nu lipsesc de pe masa haholilor din Letea.
Dintre celelalte preparate regăsite și degustate, amintesc: plăcintele de foi umplute cu varză sau dovleac, aluatul modelat sub formă de pasăre, pampușke și pirișke cu diferite umpluturi”, a afirmat cercetătorul Alexandru Chiselev.
Fotografiile au fost preluate de pe pagina de Facebook a Grupului vocal „Zadunaiska Sici” Tulcea al Uniunii Ucrainenilor din România, filiala Tulcea.
Discover Dobrogea vă dorește să aveți parte de Sărbători fericite!
0 Comentarii