Vacanțele au fost întotdeauna subiectul meu preferat, dar mă gândesc din ce în ce mai des că modul în care alegem să facem turism ori să fim turiști, nu este întotdeauna cel mai potrivit. Oriunde am merge în România în lung și-n lat, vom vedea păduri, plaje, locuri de campare pline de gunoaie. Deșeuri pe care noi le aruncăm la voia întâmplării, fără să ținem cont că de multe ori nu are cine să le strângă. V-am mai spus că am fost în Delta Dunării săptămâna trecută, ceea ce nu am precizat însă, este că atât în apă cât și la mal erau pet-uri, cutii de bere sau de băuturi răcoritoare, hârtii și în general tot ceea ce nu le mai trebuia turiștilor. În plus, am observat că puterea ambarcațiunii este direct proporțională cu cantitatea de deșeuri aruncate cu aroganță în apă sau la mal. Ne plângem mereu că este murdară România și le cerem autorităților să investească mai mult în curățenie. Dar noi, noi ce facem pentru asta? Schimbarea vine de la fiecare individ în parte, indiferent că este vorba despre un simplu angajat, de un politician sau un agent economic. Iar malul Dunării, al lacurilor, pădurile și plajele ar fi mult mai frumoase și curate dacă am strânge în urma noastră fiecare chiștoc de țigară, așa cum facem și acasă, pentru că sunt foarte multe locuri în care nimeni nu strânge după noi. Astăzi și mâine, 8 noiembrie se sărbătorește peste tot în lume Ziua pentru Turismul Responsabil, tocmai pentru a conștientiza cu toții că problemele de mediu trebuie să ne preocupe mai mult.

Am discutat despre aceste lucruri și cu președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac, pentru că nu mi se pare normal să vedem maldăre de gunoaie într-o arie protejată. Am aflat că, de cele mai multe ori, de noi depinde dacă rămâne sau nu curățenie în zona în care am stat la pescuit, la un grătar sau la un picnic.

Cătălin Țibuleac: ”Problema managementului deșeurilor există și în Delta Dunării, la fel ca în toată țara. În deltă însă, situația este mai delicată, ele trebuie transportate până la Tulcea. Consiliul Județean și primarii fac eforturi pentru a gestiona această problemă, dar, fiind vorba despre zone foarte întinse, nu pot fi toate acoperite. În Deltă, de exemplu, camparea este permisă doar în anumite locuri. Turiștii nu respectă restricțiile și își așează corturile unde vor, pe canal, pe malul apei și nu sunt întotdeauna responsabili în ceea ce privește protejarea deltei. Ei aruncă deșeurile la voia întâmplării, în zone în care doar ONG-urile mai ajung să le colecteze.

Turiștii se pot informa de pe site-ul ARBDD Tulcea, dacă vor să afle în ce zone pot să campeze sau nu, dar, de regulă, nu se întâmplă așa. În zonele special amenajate pentru turiști, la hoteluri și pensiuni, lucrurile sunt ușor de gestionat. Problemele apar când vizitatorii merg în deltă pe cont propriu, în locuri greu accesibile, din care resturile menajere nu pot fi mereu colectate. Mai mult decât atât, ele sunt luate de vânt, ajung în apă și apoi sunt luate de curenți și duse pe plajele Sulina și Sfântu Gheorghe. Nu mai vorbim despre poluare, despre modul în care este afectată fauna din deltă.

Sfatul meu pentru toți cei care iubesc Delta Dunării și vor să se reîntoarcă într-un loc curat și primitor, este ca turiștii să se informeze și să știe exact unde au voie să campeze, să fie mai responsabili cu mediul înconjurător și lase locul în care au stat la fel de curat cu l-au găsit când au ajuns.

Turiștii trebuie să fie responsabili, să minimizeze impactul negativ asupra mediului înconjurător și să contribuie la conservarea patrimoniului natural.”, mi-a declarat președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

Ghidul de turism Eduard Acsinte ne spunea că în această vară l-a plimbat cu barca pe fostul premier Dacian Cioloș, care a venit cu o propunere pe care nimeni nu a mai făcut-o până acum. El i-a spus să oprească ambarcațiunea de câte ori vede deșeuri, astfel că pe parcursul plimbării le-a strâns pe toate cele care i-au ieșit în cale. Un gest frumos, pe care mulți dintre noi ar trebui să îl facem.

Pe de altă parte, investitorii și autoritățile trebuie să aibă propria contribuție pentru îmbunătățirea turismului responsabil. Victor Maxim, președinte Greenpact Worldwide atrage atenția asupra faptului că mulți operatori economici sunt mai preocupați de profit decât de protejarea mediului și a resurselor naturale.

Turismul responsabil în 2018 este despre costuri

”Puțini operatori economici știu cu adevărat ce înseamnă implementarea unui sistem de operare turistică a unui hotel sau a unui restaurant în ceea ce privește gestionarea eficientă a resurselor.

Noi, la Greenpact Worldwide monitorizăm constant calitatea vieții și a litoralului românesc. În ultimii 8 ani, am descoperit și în România aceleași probleme despre ipocrizia protecției mediului, un concept politically correct expus într-o semnătură demagogică în camerele de hotel sau la toaletele restaurantelor, acolo unde, deși găsesc mesaje despre folosirea responsabilă a apei, există totuși, produse de baie în recipiente din PVC și aer condiționat în loc de centrală pe gaze în tot hotelul.”

Ce măsuri ar trebui să ia hotelierii și alți investitori HORECA, pentru a nu mai da dovadă de ipocrizie când vine vorba despre turismul responsabil?

Victor Maxim: ”La nivel internațional, există o preocupare reală pentru managementul ambalajelor reciclabile. Am fost plăcut surprins în China să observ la hotel faptul că produsele lichide de tip șampon, gel de duș, cremă hidratantă sau parfum, erau în ambalaje din sticlă. Mesajul hotelului era că anual, ei reintroduc în circuitul reciclării peste 200.000 de recipiente anual la fiecare hotel, iar lanțul era format din 160 de hoteluri. Cele mai multe ambalaje sunt în general reciclate sau gestionate de salubrizatori în domeniul turistic.”

Să revenim la litoralul românesc, Victor. Îl monitorizezi de ani buni, de când te cunosc ești activist de mediu. În ultimii ani a scăzut sau a crescut cantitatea de deșeuri pe care o colectați în cadrul acțiunilor pe care le întreprind voluntarii?

”Problema apare mai stringent acolo unde turiștii ajung în zone de plajă fără operatori economici. În ultimii 8 ani au existat fluctuații în ceea ce însemna tonajul de deșeuri strânse de pe zona costieră a Mării Negre. Dacă în 2010 vorbeam despre câteva zeci de tone de deșeuri în zonele virgine ale plajelor dintre Mamaia și Năvodari, în 2014-2015 nivelul de poluare a ajuns la câteva sute de tone de gunoaie.

Ne putem gândi că au venit mai mulți turiști și că au consumat de 10 ori mai multe produse. În nici un caz! Fenomenul este generat de expansiunea imobiliară și de resturile din amenajări temporare și construcții. Promovarea media a expus de cele mai multe ori resturile de ambalaje ca imagine a poluării, însă, cel mai mare procent în monitorizările de mediu este redat de deșeurile și resturile de materiale din construcții.”, a precizat președintele Greenpact Worldwide, Victor Maxim. 

Nu este greu deloc să păstrăm curate locurile în care mergem. Trebuie doar să ținem cont de faptul că nu avem menajere, că nu strânge nimeni gunoiul după noi și în plus, nu este deloc plăcut să ne atragă copiii atenția asupra faptului că lăsăm mizerie în jurul nostru. Spun copiii, deoarece ei învață în școală, atât de la reprezentanții ONG-urilor, cât și de la profesori că nepăsarea față de problemele de mediu poate avea efecte negative pe termen lung, astfel că, în anumite situații, minorii sunt cei care îi educă pe părinți și îi învață de ce trebuie să fie responsabili cu mediul.

Deseuri litoral romanesc

Deseuri litoral romanesc

Ziua turismului responsabil

Share

Leave a Reply