Ne plac tradițiile străvechi, urările și superstițiile de Anul Nou din Dobrogea, pe care le-am învățat de la bunici sau părinți și încă le mai respectăm. Unele s-au pierdut în negura timpului, altele însă, se păstrează și acum, atât în satele dobrogene cât și la orașe. În ajunul Anului Nou pregătim plăcinta în care ascundem o monedă, nu uităm să punem bani în buzunare în noaptea dintre ani, să studiem grâul pus la încolțit de Sfântul Andrei și primim cu drag colindătorii, pentru a ne ura noroc și belșug în casă. An de an suntem atenți la toate aceste simboluri, fără de care sărbătorile de iarnă nu ar mai avea farmec.
Urări în Dobrogea, de Anul Nou
Dacă în preajma Crăciunului copiii ne colindă, în ajunul Anului Nou ei merg pe la case cu uratul. ”Plugușorul” este una dintre cele mai cunoscute urături, atât în Dobrogea, cât și în alte zone ale țării. Plugul reprezintă simbolul fertilității pământului și este, practic, povestea versificată a pâinii. Textul ”Plugului” și al ”Plugușorului” este foarte lung și cuprinde toate etapele cultivării și pregătirii grâului: aratul, semănatul, coacerea pâinii, produs care semnifică hrana spirituală a întregului nostru popor.
Aho, aho, copii și frați,
Stați puțin și nu mânați,
Lângă boi v-alăturați
Și cuvântul mi-ascultați.
Mâine anul se înoiește
Plugușorul se pornește
Și începe a ura
Pe la case a colinda
Iarna-i grea, omătu-i mare
Semne bune anul are
Semne bune de belșug
Pentru brazda de sub plug
Plugușor cu patru boi
Ia mai mânați, măi flăcăi!
Hăi, hăi…..
Tinerii merg să le ureze gospodarilor spor în casă și belșug, fiind răsplătiți cu bani, covrigi, nuci sau mere. Urările sunt însoțite de sunetul clopoțeilor, al buhaiului și de pocnetul bicelor, care au scopul de a face mult zgomot şi să trezească la viaţă. Sunt și zone în care urătura este asociată cu semănatul, iar grupurile care colindă aruncă grâu.
Copiii mici practică urăturile și colindele cu ”Sorcova”, în dimineața primei zile a noului an. Sorcova, în mod tradițional nu era cumpărată. Ea era făcută dintr-o crenguță de măr, pusă în apă în ziua de Sfântul Nicolae, iar până de Anul Nou ea înflorea. Suplimentar, florile erau împodobite și cu ornamente din hârtie colorată și cu o icoană mică, ce reprezenta Nașterea lui Isus.
Sorcovele sunt decorate și cu clopoței, iar urătura este o formă de colind, care aduce prosperitate și sănătate.
Jocurile cu măști
Obiceiurile de Anul Nou gravitează în jurul jocurilor cu măști. În mod tradițional, în satele din Dobrogea, colindele au ajuns prin intermediul celor care s-au stabilit în regiune și au adus cu ei obiceiurile din alte zone ale țării. Astfel au fost preluate ”Capra” și ”Ursul” din Moldova, ”Turca” din Transilvania sau ”Brezaia” din Muntenia. În aceste jocuri, predomină măștile de animale și personaje travestite.
Colindătorii se costumează în țigan, țigancă, babă, moș, muzicant, cazac sau capră. Colindătorii satirizează, în spatele acestor măști, diferitele personaje ale comunității. Ele sunt foarte gălăgioase și stârnesc râsul, având scopul de a pregăti comunitatea pentru trecerea la noul an. Colindătorii umblă prin tot satul și nu lasă nici o zonă necolindată, pentru a găsi răul, oriunde s-a ascuns acesta.
”Struțul”, varianta dobrogeană a ”Brezaiei”
În Dobrogea, se obișnuiește să se meargă cu ”Struțul” sau ”Capra”. Struțul este un colind întâlnit în localitățile dobrogene Gârliciu, Ciobanu și Saraiu și reprezintă o adaptare după textul și personajele ”Brezaiei” din Muntenia. Practic, este vorba despre același joc al caprei din Moldova, însă masca este confecționată din rezervele locale.
În Dobrogea, masca avea cioc de barză, cap acoperit cu blană de miel și corpul alcătuit dintr-o velniță acoperită cu smocuri din inflorescența stufului. Iată o rezervă locală care a înlocuit peticele colorate de pe trupul caprelor moldovenești. Din păcate, acest obicei nu se mai păstrează, astfel că rar se mai umblă cu aceste jocuri pe la casele oamenilor.
Ceata formată trebuia să aibă în componență un număr par de membri. Tot în Dobrogea, băieții din satele din sud-vest poartă peste căciulă, coronițe făcute de iubitele lor.
Sorcova
Pe vremuri, sorcova era confecţionată din câteva ramuri de pomi fructiferi sau de trandafir, tăiate și puse în apă la înmugurit și înflorit în ziua de Sfântul Andrei sau de Sfântul Nicolae.
Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!
Sorcova simbolizează vegetația de primăvară, de aceea colindele se cântă iarna, despre florile dalbe flori de măr sau mărgăritar. Ritualul sorcovitului în dimineața de Anul Nou, presupune să fie bătut de câteva ori pe umăr cel care este urat, sorcova fiind considerată a fi o baghetă magică, ce are calitatea de a transmite sănătate, tinerețe și fertilitate.
Plăcinta cu răvașe
Plăcinta dobrogeană a devenit marcă înregistrată a acestei regiuni, însă, în ajunul Anului Nou se pregătește o plăcintă cu răvașe. De fapt, în ea se pun una sau mai multe monede. Se spune că persoanele care găsesc banul vor avea venituri însemnate tot anul. Plăcinta cu răvașe pentru noaptea de Revelion se prepară din brânză, dar pot fi folosite și alte umpluturi. În trecut, se puneau spice de grâu în acest preparat, iar cine descoperea spicul se spunea că va avea parte de holde frumoase. Răvașele au scopul de a prevesti ce aduce anul care vine.
Ritualuri și superstiții de Anul Nou
Sunt foarte multe superstiții și ritualuri străvechi în această perioadă. Se spune că în noaptea de Anul Nou, cerurile se deschid, iar cei care au sufletul curat pot să îl vadă pe Dumnezeu stând la masă cu sfinții Ioan Botezătorul și Vasile. De asemenea, grâul pus la încolțit de Sfântul Andrei oferă date importante despre sănătatea celui care le-a semănat, dar și despre recolte, în funcție de aspectul lui. Tot în noaptea dintre ani, se spune că animalele prind grai și vorbesc între ele, iar cei care încearcă să le asculte vor afla când vor muri.
Unele ritualuri la care apelează fetele de Sfântul Andrei apar și în ajunul Anului Nou. Ele încearcă, prin diverse practici, să afle cum le vor fi ursiții și din ce zonă vor proveni. Tot în acestă noapte, femeile întocmesc un calendar cu ajutorul a 12 foi de ceapă. Ele află cum va fi anul următor din punct de vedere al vremii și al recoltelor, în funcție de evoluția cepelor. Dacă au apă, înseamnă că respectivele luni ale anului vor fi ploioase, iar dacă sunt uscate, lunile vor fi secetoase.
În prima zi din noul an, de Sfântul Vasile, ”păzitorul de duhuri rele”, în Dobrogea, dar și în restul țării au apărut multe practici magice și ritualuri. Se spune că această zi marchează nu doar începutul unui nou an, ci și un nou ciclu de viață. Astfel, tradiția spune că în noaptea de Revelion trebuie să fie mult zgomot în casă pentru a alunga spirirtele rele, iar cei care se sărută sub vâsc, vor avea mult noroc în dragoste. O altă superstiție este că în ultima zi din an nu trebuie să cheltuim bani ori să aruncăm lucruri din casă, pentru că dăm afară norocul.
0 Comentarii