Tradiții, obiceiuri și superstiții de Florii, în Dobrogea

De Florii, în Dobrogea sunt foarte multe tradiții, obiceiuri și superstiții. Totuși, anul acesta, credincioșii vor sărbători Floriile pentru prima dată în viață în izolare, fără să petreacă alături de prieteni sau să meargă la slujbele de la biserică. Pandemia de COVID-19 ne schimbă tuturor obiceiurile în această primăvară, dar tehnologia secolului XXI ne ajută să fim totuși, puțin mai aproape unii de alții. Este adevărat, pentru credincioși, sărbătorile vin direct din inima bisericii, însă, anul acesta va veni biserica la ei în casă, iar slujbele le vor putea urmări pe internet sau la televizor.

Floriile și Paștele sărbătorite acasă

Sărbătorile de Florii și cele Pascale se vor desfăşura anul acesta după reguli speciale, a declarat pentru Discover Dobrogea preotul paroh al Bisericii Sf. Mina din Constanța, Claudiu Banu. Astfel, din cauza epidemiei de coronavirus, pelerinajul de Florii a fost anulat, iar slujbele din noaptea de Înviere vor fi susţinute fără public. Duminica aceasta, ramurile de salcie vor fi binecuvântate în biserică și vor fi distribuite de către voluntari credincioșilor din parohie care solicită acest lucru. Aceştia vor purta măști și mănuși de protecție.

De asemenea, spovedania și împărtășirea sunt permise doar la domiciliu, în condiţii de igienă. De Paşte, lumina sfântă va fi adusă cu avionul de la Ierusalim, ca în fiecare an, şi va fi distribuită apoi eparhiilor din ţară. Slujba de Înviere va începe la ora 24.00 şi va fi ţinută în afara lăcaşelor de cult. Credincioşii pot primi lumină de la voluntari, dacă ies în faţa casei cu o lumânare. Nici catolicii, care sărbătoresc Paştele duminica aceasta, nu pot merge la slujbe în biserici. Acestea pot fi urmările online sau pe postul de televiziune TVR 2 și pe Dotto TV.

De Florii sărbătorim și renașterea naturii

De Florii, atenția comunității este îndreptată, pe lângă sărbătoarea religioasă, către renașterea naturii. Inclusiv denumirea sărbătorii ne duce cu gândul la natură și la flori.

Este o sărbătoare a renașterii naturii, este o zi cu incontestabile semnificații creștine, dar se știe că a avut și un corespondent festiv în antichitate, ”Floralia”, cum mai era numită luna aprilie, a precizat pentru Discover Dobrogea muzeograful Cerasela Dobrinescu, din cadrul Muzeului de Artă Populară Constanța. Ea spune că luna aprilie era dedicată zeiței Flora, care domnea asupra tuturor florilor și semințelor.

”La noi, la creștini, această a șasea săptămână a postului mare stă de asemenea sub semnul renașterii naturii și a celei mai frumoase și așteptate sărbători care precede Paștele, Duminica Floriilor. Ea cade întotdeauna duminica și este ziua tuturor florilor”, a precizat muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Sâmbăta lui Lazăr, sărbătoarea dinaintea Floriilor

Trebuie să știm că Floriile sunt precedate de o altă sărbătoare însemnată, care are loc sâmbăta și se numește ”Sâmbăta lui Lazăr”. Cerasela Dobrinescu ne-a povestit că Lazăr este personajul biblic pe care Isus l-a înviat din morți, la 4 zile de la decesul acestuia. ”În panteonul românesc, acest Lazăr sau Lăzărel cum mai este el cunoscut, este un zeu al vegetației, care a fost creat de imaginarul popular. În amintirea acestei întâmplări, în ajunul Floriilor, în satele din sud-estul țării, incluzând aici și Dobrogea, mai cu seamă Dobrogea de Nord, grupuri de fetițe merg cu Lăzărelul sau Lăzărița, un obicei cu un profund caracter ludic. Este un fel de joc de-a moartea-nuntă, în care colindătoarele performează un spectacol alegoric al morții, care este privită ca o nuntă. Obiceiul este legat de acest personaj Lazăr. A doua zi după Lăzărel, Biserica Ortodoxă celebrează Floriile, de fapt, intrarea Mântuitorului Isus Christos în Ierusalim, după minunea învierii din morți a lui Lazăr, pe care a săvârșit-o. În amintirea acestui moment biblic, creștinii duc la biserică ramuri de salcie, pentru a fi sfințite”, ne-a mai spus muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Salcia, copacul binecuvântat de Maica Domnului

Salcia este emblema vegetală a Floriilor, iar ea este pusă în legătură directă cu ramurile de finic sau curmal cum îl știm noi, dar și cu florile cu care Isus a fost întâmpinat la intrarea în cetatea Ierusalimului.

”Dacă în vechile religii ale lumii, salcia era un copac consacrat al divinităților vegetației, în vechile legende românești salcia este asociată cultului Maicii Domnului, iar acest fapt îi conferă o oarecare sacralitate. Salcia este un arbore totem al acestei sărbători. În jurul acestui copac s-au țesut o serie de legende. Cea mai cunoscută dintre ele spune că în drumul ei către locul în care era răstignit Isus, Maica Domnului trebuia să treacă o apă. Pentru a trece acea apă, a fost ajutată de o salcie, care, din ramurile sale a făcut o punte peste apa respectivă. Drept răsplată, Maica Domnului a binecuvântat salcia, iar preoții o slujesc în biserică la slujba din Duminica Floriilor. Această sărbătoare este și a înfloririi salciei, un copac care înflorește în această perioadă” a precizat muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Tradiții de Florii

Sunt multe tradiții care se întâlnesc atât în Dobrogea, cât și în alte regiuni ale țării. Unele dintre ele au dispărut, dar altele se mai întâlnesc încă în satele dobrogene. Există o explicație a venerării salciei, care rezidă din vitalitatea extraordinară pe care o are această plantă, care se încăpățânează să crească în locuri mai puțin prielnice și rodește foarte ușor.

”Se spune că prin faptul că ea este sfințită de Florii capătă o putere magică, având un puternic rol de apărare. De aceea, ramura sfințită la slujba de Florii este adusă acasă și păstrată tot anul la icoana Maicii Domnului, un obicei care se regăsește în toate zonele țării, dar și în satele dobrogene. Alte locuri în care  era ținută crenguța sfințită de salcie erau cele considerate a fi ”prag” pentru gospodărie, locurile prin care puteau pătrunde lucrurile mai  puțin curate. Aceste locuri trebuiau păzite pentru a păzi familia și casa de lucrurile rele și chiar pentru a opri bolile. În plus, se considera că salcia sfințită este un minunat medicament. De asemenea, salcia era folosită și pentru sporul semănăturilor, al stupilor sau al animalelor” povestește muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Salcia și calitățile sale tămăduitoare

Există un obicei în lumea satului, ca oamenii să se lege la mijloc cu ramuri de salcie, pentru a scăpa de durerile lombare, ne-a spus Cerasela Dobrinescu.

Ea afirmă că, în mediul rural se mai crede că salcia este bună ca leac în dragoste și aduce noroc familiei. Fetele întotdeauna încearcă să facă rost de o crenguță de salcie pentru că o consideră aducătoare de noroc în dragoste. De asemenea, mugurii de salcie se înghițeau pentru că se considera că au rol tămăduitor pentru durerile în gât. Se obișnuiește să se pună ramuri de salcie în scăldătoarea copiilor. Se mai puneau chiar și sub pernă, în pământ, în foc, chiar și pe morminte, o crenguță sau o coroniță din salcie se pune pe cruce, pentru tihna morților.

Coronițele din salcie simbolizează soarele

Vorbind de coronițe, știm că se fac acele salbe din ramurile de salcie sfințită, iar forma rotundă a acestora ne duce cu gândul la simbolul solar. Cercul simbolizează soarele, iar tot ceea ce ține de soare este aducător de bine, a precizat pentru Discover Dobrogea muzeograful Cerasela Dobrinescu.

”Astfel, se consideră că tot ceea ce este rotund nu poate aduce decât bine. Tocmai de aceea, aceste ramuri de salcie se împletesc sub forma unor coronițe și se păstrează în casă la icoană sau în locurile importante. De asemenea, în zilele de peste an este folosită afumătura rezultată de la mugurii de salcie, pentru sperietura copiilor mici. Există acest obicei de a se calma plânsetul copilului cu fumul de la mugurii de salcie sfințită” povestește Cerasela Dobrinescu.

Superstiții de Florii

În legătură cu Floriile au apărut și multe superstiții. Pentru că este o sărbătoare care cade de fiecare dată duminica, se știe că nu este bine să te speli pe cap, pentru că se spune că vei albi de timpuriu. Este o superstiție adânc înrădăcinată în lumea satului.

Totodată, în săptămâna de dinaintea Floriilor nu se seamănă nimic, pentru că se consideră că plantele nu vor avea rod. Totuși, pentru că este o sărbătoare dedicată florilor, se plantează flori în această zi, pentru a avea siguranța rodului. ”Nu se lucrează și nu se face curat în gospodărie în ziua de Florii. Se consideră că dacă sunt prestate astfel de activități îți merge rău tot anul. De asemenea, nu se mănâncă urzici. Începând din Duminica Floriilor nu se mai mănâncă urzicile, pentru că se consideră că ele au înflorit în această zi de sărbătoare și fac nuntă, așa-zisa nuntă a urzicilor. Oricum, urmează Săptămâna Patimilor, în care nu se mănâncă alimentele cu care Isus a fost chinuit: urzici, ulei sau oțet” a precizat muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Cum este vremea de Florii așa va fi și de Paște

Multe superstiții au dispărut de-a lungul timpului, însă cea privind vremea s-a păstrat. Mulți dintre noi au auzit că așa cum este vremea de Florii va fi și de Paște. E o superstiție cunoscută atât în rândul tinerilor, cât și al vârstnicilor. În plus, se mai crede că toate plantele au un suflet al lor, iar cei care le culeg în ziua de Florii trebuie să le ceară iertare, pentru că este ziua lor.

În Dobrogea, Paparuda era aleasă de Florii

În satele din Nordul Dobrogei era aleasă în duminica de Florii, prin tragere la sorți, cea care urma să fie personajul principal, protagonista obiceiului numit Paparuda, am mai aflat de la muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Ea spune că exista un obicei de invocare a ploii, care se practica în majoritatea satelor dobrogene, în a treia zi de după Paște. ”În cadrul acestui obicei, un alai de fete își împletea coronițe din salcie sau din alte ramuri verzi, cărora le dădeau drumul pe apă. Fata a cărei coroniță s-a detașat prima de celelalte, era aleasă paparuda, personajul principal al acestui obicei”, mai spune Cerasela Dobrinescu.

De Florii, dezlegare la pește

Se știe că pe timpul postului Paștelui sunt două dezlegări la pește, de Buna-Vestire și de Florii. Practic, peștele este un simbol al acestei sărbători.

”Știm că este simbolul de recunoaștere al religiei creștine, iar peștele este una dintre cele mai importante embleme ale lui Isus Christos. Însuși cuvântul folosit de greci pentru pește, ichthýs este un acronim pentru Isus. Așadar, se mănâncă pește în această zi și să nu uităm să îi sărbătorim pe cei care poartă nume de flori” spune muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Sărbătoriții Floriilor, cei care poartă nume de flori

Florin, Florina, Florentina, Viorel, Violeta, Camelia, Narcisa, Dalia, Delia, Floarea, Crin, Crina, Brândușa și multe alte persoane care poartă nume de flori sau derivate ale acestora își aniversează onomastica duminică. Nu ne vom putea vizita și felicita personal prietenii și apropiații, datorită restricțiilor impuse de autorități, însă, nici nu îi vom uita. Anul acesta îi vom felicita telefonic și pe rețelele de socializare, cu speranța că este pentru prima și ultima dată când se va întâmpla o astfel de situație.

La mulți ani cu sănătate le urăm tuturor sărbătoriților de Florii!