fbpx
Tradiții și obiceiuri de Crăciun, în Dobrogea

decembrie 24, 2019

Traditii de Craciun in Dobrogea

Crăciunul este magic, chiar și copiii știu acest lucru. Nici nu ar putea fi altfel, pentru că această sărbătoare celebrează nașterea, iubirea, familia și generozitatea. Practic, tot ce este mai bun și mai frumos în noi, iese la lumină de Crăciun. În Dobrogea, la fel ca în restul țării, aceasta este perioada în care întâlnim cele mai multe obiceiuri populare, în care este implicată întreaga comunitate.

Casele erau împodobite cu ștergare, nu cu luminițe și beteală

Pare greu de crezut, dar în lumea satului dobrogean, împodobirea în mod festiv a casei însemna etalarea lucrurilor de preț. Țăranii nu aveau brad cu luminițe, nici globuri sau beteală. Dar casa era curată lună și decorată în mod tradițional, cum știau gospodinele mai bine. ”Exista obiceiul pregătirii casei, iar în camera curată erau expuse cele mai frumoase obiecte de decor pe care le aveau gospodarii.

Gospodaria traditionala dobrogeana Pe colțul cu patul era așezată cea mai frumoasă scoarță și faimoasele țesături tradiționale dobrogene, realizate din borangic. Pe masă se întindea cea mai arătoasă față de masă din borangic. Acesta era țesută cu motivul viței de vie, care ține de cultul creștin sau cu motivul tradițional din Dobrogea, ruja sau trandafirul. Colțul cu icoana era și el împodobit, în special dacă se găsea o icoană reprezentând nașterea Mântuitorului Isus. Este acea icoană cu care vine și preotul satului să anunțe ajunul Crăciunului, în gospodăriile țărănești. Alături de icoană era etalat un ștergar din borangic”, a declarat pentru Discover Dobrogea muzeograful Ioana Tompe de la Muzeul de Artă Populară Constanța.

12 zile încărcate de spiritualitate

În lumea satului tradițional, niciuna dintre sărbători nu are atât de multe obiceiuri populare care să angreneze întreaga comunitate, așa cum sunt Crăciunul și Anul Nou. Și aceasta, pentru că cele 12 zile care încep cu ajunul Crăciunului și se termină la Bobotează sunt încărcate de foarte multă spiritualitate, spune muzeograful Ioana Tompe.

traditii-craciun-dobrogea-colinde-obiceiuri Sunt numeroase manifestări care pregătesc nu numai spațiul interior al casei, dar este purificat și spațiul interior al fiecăruia dintre membrii comunității, prin postul pe care îl țin. În plus, în ajunul Crăciunului, copiii colindau cu ”Bună dimineața la Moș Ajun” sau ”Foaie verde portocală”. Cei mici mergeau dimineața din casă în casă, pentru a vesti sărbătoarea. Ei cereau întotdeauna daruri, care, în mod tradițional erau nuci, mere și covrigi.

Chiti-Mitii și Raza soarelui, colinde tradiționale în Dobrogea

În Dobrogea există două colinde tradiționale atestate de peste un secol, la Rasova și la Oltina, am aflat tot de la muzeograful Ioana Tompe. Este vorba de ”Raza soarelui” și de ”Chiti-Mitii”, care  se mai păstrează chiar și în zilele noastre în aceste localități.

traditii-de-craciun-dobrogea Acesta din urmă are o denumire care ne duce cu gândul la desenele animate. Dacă sunteți curioși, acesta este textul original: ”Chiti-mitii după sac/ Zgârii ochii la colac/ Dați colacu și hornacu/ Că plecăm la altă casă/ Că e fata mai frumoasă/ Și slănina mai gustoasă”. Tot în ajun se colindă și cu ”Florile dalbe” și cu ”Steaua”, pentru a vesti Nașterea Domnului.

Cetele mici și cetele mari de colindători

În Dobrogea, copiii cântă în dimineața de Ajun, iar flăcăii colindau după-amiaza. În unele sate, bătaia clopotului ce anunța sfârșitul slujbei de la biserică era semnalul că tinerii pot vesti Nașterea Domnului, în timp ce în alte localități cetele mari colindau de seara până în zorii zilei de Crăciun. ”Alături de colindele cunoscute în toată țara, ”Astă seară-i seară mare” sau ”Deschide ușa creștine”, există și colinde la cerere, care se cântau pe plan local. Există foarte multe diferențe între zonele etnografice. Este vorba despre colinde specializate pe meserii sau pe poziții sociale”, am aflat de la muzeograful Ioana Tompe.

Colindele specializate

Ceata mare începea colindul în Ajunul Crăciunului de la casa preotului. Exista un text referitor la activitatea preotului satului și la harul cu care el adună creștinii în jurul bisericii din localitate. Erau, de asemenea, ”colinde pentru feciorii plecați în armată”, cântate în casele în care existau băieți care își făceau stagiul militar. Un alt colind cântat la cerere era cel ”de fată mare”.

Colindatori ”În momentul în care se intra în casa gospodarului, colindătorii întrebau gazdele ce anume să cânte, în afară de ”Astă seară-i seară mare” și ”Deschide ușa creștine”, lucru care astăzi nu se mai întâmplă. Gazda indica un anumit tip de colind, fie pentru fata mare, care urma să se mărite, fie pentru tinerii căsătoriți sau pentru copilul mic. Acestea sunt colinde specializate care astăzi nu se mai întâlnesc”, a precizat pentru Discover Dobrogea muzeograful Ioana Tompe.

Colindele pentru pescari, ciobani sau vânători

În mediul rural exista colindul generalizat, pentru gospodari. El lăuda vrednicia gospodarului, implicarea lui în activitățile comunității, dar elogia și vrednicia femeii care ține gospodăria curată și consolidată. De asemenea, existau colinde pentru diferite activități în care erau angajate gazdele respective: colindul de cioban, colindul de pescar, de vânător și așa mai departe. Nu era ca în ziua de astăzi, un text simplu, era un repertoriu care se practica în funcție de gospodăria care era colindată.

”Acum, aceste manifestări tradiționale nu se mai realizează în mediul rural, chiar dacă ele aduceau tihnă, spor și ordine în lumea satului. Manifestările acestea au trecut din sfera tradiționalului în cea a spectacolului și se fac la căminele culturale din mediul rural dar și în mediul urban, care promovează aceste obiceiuri tradiționale, însă, doar sub forma spectacolului. Nu mai există întrunirea cetei, învățarea colindelor și colindatul gospodarilor în funcție de statutul social și de preocupări”, spune muzeograful Ioana Tompe.

Vestimentația tradițională a colindătorilor

Colindătorii cetei mari aveau o anumită ținută când mergeau să vestească Nașterea Domnului. În Dobrogea, deși a existat un port popular tradițional, se folosea mai mult în cadrul sărbătorilor legate de nuntă. Ceata de colindători era compusă numai din flăcăi, iar vestimentația lor era axată pe culori închise. Pantalonul era din lână de culoare închisă, iar haina din postav. Pe dedesubt se purta cămașa din lână, iar pe cap căciula din astrahan. Ca accesorii speciale, colindătorii nu aveau decât o bâtă, în vârful căreia fixau primul colac pe care îl primeau drept dar. Căciulile flăcăilor în satele dobrogene erau împodobite cu coronițe din flori nemuritoare sau din hârtie creponată, pentru că fiecare fecior își avea logodnica în sat. Astfel, când ajungeau să colinde la casa iubitelor lor, ei primeau o coroniță din flori colorate, pe care o purtau la căciulă.

Fetele nu colindau niciodată în cetele mari

Dacă acum, atât fetele cât și băieții merg cu colindul, în trecut fetelor și femeilor le era interzis să colinde în cetele mari. Acesta era un atribut al masculinității. Lor le era îngăduit să colinde doar la ceata mică, dacă aveau vârsta de până la 8-9 ani. ”Chiar și la jocurile cu mascați, unde apar personaje feminine, cum este mireasa sau țiganca, în spatele celor costumați în personaje feminine erau întotdeauna bărbați. Era, de fapt, o activitate inițiatică, pe care aceștia o desfășurau înaintea momentului colindării”, am mai aflat de la muzeograful Ioana Tompe.

Bradul se împodobește în Ajunul Crăciunului

Tradițional, bradul se împodobește în Ajunul Crăciunului. Chiar și în legendele și poveștile pentru copii scrie că bradul este împodobit înaintea sărbătorii, pentru ca Moș Crăciun să lase darurile sub el. Este un alt obicei care a apus, probabil pentru că marile magazine împodobesc pomul cu mult timp înainte de începerea sărbătorilor de iarnă din motive comerciale, iar noi, ne grăbim, la rândul nostru.

Bradul de Craciun ”În mod tradițional, în casele dobrogene nu existau pomi de Crăciun. Asta și pentru că în zonă era foarte greu să găsești brazi și era și mai greu să îi cumperi din cele câteva târguri din mediul urban. Astfel, bradul de Crăciun a fost cunoscut mai mult în casele orășenilor și a avut o evoluție în timp. S-a pornit de la împodobirea lui cu ornamente realizate tradițional, conuri de brad, nuci îmbrăcate în staniol, beteală confecționată acasă din hârtie creponată sau glase. Obligatoriu în vârful bradului de Crăciun era instalată steaua, care face trimitere la steaua care a condus cei trei magi către locul nașterii lui Isus. Apoi au apărut decorurile din magazine, acele fermecătoare globuri de sticlă și așa au evoluat împodobirea brazilor”, a precizat Ioana Tompe.

Masa de Crăciun

În ziua de Crăciun, cea mai mare bucurie este reunirea familiei în jurul mesei. Masa de Crăciun este locul care reunește în mod fericit toți membrii, unii chiar plecați foarte departe, dar care se întorc acasă de sărbători. Toată familia participă la masa de Crăciun, unde sunt servite bucate tradiționale preparate din porcul sacrificat în ziua de Ignat. În zilele următoare încep vizitele la nași și la fini.

Salata boeuf nu este o rețetă tradițioanală

În mod tradițional, preparatele din carne de porc sunt nelipsite de pe masa de Crăciun. În mediul tradițional era foarte bine delimitat postul alimentar, când era interzisă cu desăvârșire consumarea alimentelor pe bază de carne sau lactate. Astfel, de Paște se mânca doar carne de miel și de Crăciun numai preparate pe bază de carne de porc. Acum, în vremurile moderne au fost introduse foarte multe rețete. ”Citeam zilele acestea că se pune un accent deosebit pe salata de boeuf, care, este prezentată ca fiind o rețetă tradițională pe masa de Crăciun a românului. Ei bine, nu este o rețetă tradițională, ea provine din bucătăria franțuzească și este un atribut al mediului orășenesc, care își îmbogățea masa de Crăciun cu fel de fel de preparate din bucătăria interanțională. Însă, pe masa tradițională a satului românesc existau cârnații, slănina, toba, caltaboșii, lebărul, friptura, sarmalele, cozonacul și colacii”, spune muzeograful Ioana Tompe de la Muzeul de Artă Populară Constanța.

Discover Dobrogea vă urează sărbători cu multe bucurii!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

Maslenița, sărbătoarea primăverii, la rușii lipoveni din Dobrogea

Maslenița, sărbătoarea primăverii, la rușii lipoveni din Dobrogea

Masleniţa este sărbătoarea în cadrul căreia, rușii lipoveni celebrează Soarele și venirea primăverii. Denumită și Săptămâna Brânzei sau Săptămâna Albă, Maslenița are loc în ultima săptămână înaintea intrării în Postul Paştelui. Fiind o sărbătoare emblematică pentru...

Pin It on Pinterest