Târgul de Mărțișoare, devenit tradițional la Muzeul de Artă Populară Constanța, va fi organizat anul acesta în perioada 27 februarie – 2 martie pe platoul din faţa muzeului.
La Târgul de mărțișoare găsim doar creații originale
La Târgul de mărțișoare de la Muzeul de Artă Populară Constanța participă doar meșteri populari care au realizat creaţii originale.
Mărțișoarele sunt lucrate manual, respectiv modelate, pictate, pirogravate, cusute, brodate sau tricotate și sunt realizate din materiale diverse, precum lemn, fibre şi ţesături textile, ceramică, hârtie, mărgele, scoici, plante uscate sau sticlă.
Târgul îşi propune să promoveze tradiţia purtării mărţişorului ca simbol al primăverii şi amuletă aducătoare de noroc.
Mărțișorul, potrivit legendelor, a fost făcut, prima dată, de Baba Dochia
Baba Dochia, un personaj mito-folcloric, este indisolubil legată, la români, de tradiția mărțișorului. Potrivit legendelor, ea a realizat primul mărțișor și a tors firul bicolor, în timp ce urca pe munte.
”Se știe, conform legendelor, că Baba Dochia și-a început urcușul pe 1 martie și a tors în toată această perioadă, un fir. La un moment dat, ea a găsit pe drum un bănuț, pe care l-a găurit și a legat banul de firul răsucit, în două culori, pe care Baba Dochia l-a tors.
Se spune că acesta a fost primul mărțișor. De fapt, mărțișorul tradițional era un bănuț, la început din metal, dar putea fi și din argint. Banul găurit este un simbol matricial feminin, cu trimitere directă la acest personaj, de la care avem păstrată tradiția mărțișorului, iar argintul este un metal lunar, benefic, aducător de bine.
La început, firul mărțișorului nu a fost cu ață roșie, se spune că a fost cu alb și negru. Albul semnifica puritatea, iar negrul simboliza pământul. Roșul, la rândul său, semnifică puritatea, vigoarea și sângele. Au mai existat și variante, era și un șnur albastru cu alb, iar albastrul simboliza seninul cerului.
Noi avem acest personaj, Baba Dochia, despre care se spune că a tors firul bicolor, acel șnur al mărțișorului, în urcușul său pe munte, care, conform legendelor, a început pe 1 Martie. Astfel, această zi este dedicată Babei Dochia, dar, mai mult decât atât, în calendarul creștin ortodox, o avem prăznuită pe Sfânta Evdochia, personaj real, care a trăit în sec. III”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Cerasela Dobrinescu, muzeograf în cadrul Muzeului de Artă Populară Constanța.
Mărțișorul era purtat în Dobrogea, până la întoarcerea berzelor
În Dobrogea, se obișnuia să se poarte mărțișorul până când veneau berzele, spune muzeograful Cerasela Dobrinescu. Ea precizează că exista și o formulă prin care erau invocate păsările ”Ia-ți barză mărțișorul”” sau ”Ia-ți negresele, barză și dă-mi albețele!”, unde negresele erau supărările, bolile și albețele fiind zilele fericite, cu sănătate.
Mărțișorul se atârnă în copaci sau pe tufele de trandafiri
”După purtare, în Dobrogea, mărțișorul era așezat sub o piatră sau pe gard, de unde se credea că îl vor lua berzele sau alte păsări călătoare, care vin în această perioadă.
De asemenea, mai există obiceiul ca mărțișorul să fie pus pe o tufă de trandafir sau pe ramurile unui pom, iar cu acest prilej se fac anumite premoniții. Dacă trandafirul sau copacul înfloreau, acest lucru era considerat de bun augur pentru persoana respectivă, dacă nu, pentru cel care și-a lăsat mărțișorul acolo, urma o perioadă nefastă”, spune muzeograful Cerasela Dobrinescu.
Cât timp se poartă mărțișorul?
Câte bordeie, atâtea obiceiuri, spune o vorbă românească. În funcție de zonă, mărțișoarele sunt păstrate o anumită perioadă de timp. El poate fi purtat la piept, la gât sau pe mână, câteva zile, până la o anumită sărbătoare sau până când înfloresc pomii.
”Există sate în care mărțișorul era pus și la gâtul mieilor, pentru că în această perioadă erau vulnerabili și chiar și sub cloșcă era păstrat, pentru a avea noroc de pui mulți și sănătoși”, am aflat de la muzeograful Cerasela Dobrinescu.
Mulțumesc!
Cu multă plăcere!