Un cătun de pescari în urmă cu aproape două secole, Sulina, punctul de legătură între Europa și celelalte continente a avut o istorie zbuciumată. Prin gurile Dunării au apărut la un moment dat pirații, care le ofereau pescarilor o parte din pradă, în schimbul peștelui. Sulina a fost cotropită de greci, turci, germani și ruși, fiind un nod important în circulația pe Dunăre și un punct strategic. Din 1856 s-a înființat Comisiunea Europeană a Dunării, a fost construit Farul Vechi, iar orașul Sulina a devenit o Europă în miniatură. Acum, acest lucru se observă doar în cimitirul multietnic din oraș, un loc plin de legende, în care și-au găsit liniștea veșnică cetățeni de 21 de naționalități și din 6 culte religioase.

Sulina și trecutul său plin de legende

”Viața acestui mic port cosmopolit este originală și interesantă. Are un farmec și un pitoresc deosebit. Sulina este numai port, nu are oraș. Toată populația se hrănește din viața portului. Aici e o viață de colonii. Comerțul levantin atrage aventurieri din toate semințiile, care se perindă pe aici să pescuiască în apa tulbure a Dunării. Un mozaic de rase. Toate neamurile, toate tipurile și toate limbile”, scria Jan Bart în ”Europolis”.

Într-adevăr, Sulina este un oraș atât de mic, încât nu are nevoie de semafoare sau sensuri giratorii. Acum are șase străzi, numerotate de la 1 la 6, iar lateralele poartă numele unor personalități care au avut legătură cu orașul. Duiliu Zamfirescu, cel care a transportat arhiva Comisiei Europene a Dunării în Primul Război Mondial către Galați pentru a o salva, fiind ministru de Externe la acea vreme. Jean Bart este un alt nume important pentru Sulina, fiind cel care a ținut echilibrul Marilor Puteri europene în Primul Război Mondial la gurile Dunării. Noi îl știm în calitate de scriitor, dar e mult mai importantă activitatea sa ca om politic. Sulina s-a dezvoltat și datorită lui, deoarece era reprezentantul Guvernului în teritoriu, a precizat pentru Discover Dobrogea, ghidul de turism Mihai Călin.

Sulina, orașul mic cu o creștere economică mare

Sulina era un braț pe Dunăre, dar a devenit canal după ce au fost tăiate și îndreptate cele două brațe vechi din partea de sud, pentru scurtarea drumului. Lucrarea s-a terminat în 1894, când regele Carol I a inaugurat noul Canal Sulina și singurul canal maritim, dintre cele trei de pe Dunăre: Chilia, Sfântu Gheorghe și Sulina. Datorită importanței strategice și a poziției orașului, Comisia Europeană a fost înființată în localitate în 1856 și toate țările riverane Dunării și-au adus flotele în Sulina, astfel că la acea vreme existau 17 flote în oraș, care puteau transporta mărfurile în mod gratuit, fiind un port maritim liber de taxe și impozite. Mai târziu s-au înființat Bursa de Mărfuri și Bursa de Cereale.

Sulina a avut o creștere economică foarte mare din 1860 până aproape de al Doilea Război Mondial. A ajuns să strângă între 24 și 32 de nații care au conviețuit în bună-pace și înțelegere. Sub aspectul componenței etnice era o populație cosmopolită. Statistica Primăriei Sulina din anul 1904 prezenta aproximativ 5000 de locuitori, majoritatea greci, dar și din alte 18 țări. În urma recensământului din 1912-1913, s-a constatat o creștere a numărului de locuitori, ca urmare a contextului economic favorabil. Atunci, erau 7500 de localnici în Sulina, din care aproape 40% erau greci, 24% români, 14% ruși, 4% turci și tătari, 4% evrei și 14%  de alte naționalități.

Palatul Comisiunii Europene, un petic de civilizație în pustiul primitiv al deltei

Palatul pe care l-a ridicat Comisia Europeană a Dunării era o clădire foarte mare, în disproporție cu restul orașului. ”Impunător, monumental, ca reședința unui guvern din colonii. Casele din jurul lui sunt locuințele funcționarilor superiori de la Comisiune. Vile cochete îmbrăcate în iederă și glicină, terenuri de sport, toate așezate simetric. Curățenie, ordine, confort englezesc. O insulă, un petic de civilizație în pustiul primitiv al Deltei Dunării”, scria Jean Bart în ”Europolis”.

Palatul poate fi văzut și acum pe malul Dunării, fiind un monument istoric. El este situat pe Strada 1 din orașul Sulina. El a fost sediul Comisiunii Europene a Dunării până în anul 1921, după care a intrat în administrarea statului român. Acum, clădirea găzduiește sediul Secției Căi Navigabile Sulina, din cadrul Administrației Fluviale a Dunării de Jos.

Sulina, distrusă aproape în totalitate de nemți și de ruși

În al Doilea Război Mondial, Sulina a fost distrusă de nemți și de ruși, în proporție de aproape 85%, spune ghidul de turism Mihai Călin. Între timp a crescut prețul pământului, deoarece orașul era foarte mic. Doar cei bogați aveau privilegiul să își facă o casă mai răsărită, în rest, locuințele erau foarte înguste și înalte, lipite una de cealaltă. Uneori se întâmpla ca atunci când lua foc o casă, să se întindă incendiul la o mahala întreagă. Prin 1880, comunitatea greacă era cea mai numeroasă în Sulina, fiind urmată de români și de ruși, am aflat de la ghidul de turism Mihai Călin. Cele mai multe clădiri și locuințe din acea perioadă aveau  arhitectură grecească.

Familia regală vizita orașul Sulina

Regele Carol I a vizitat prima oară orașul situat între Dunăre și Marea Neagră în 1894, când fost inaugurat noul Canal Sulina, singura rută maritimă. Vizitele familiei regale în Sulina reprezentau o sărbătoare pentru localnici. Ei îl întâmpinau cu aplauze și urale, de pe ambele maluri ale Dunării, pe Regele Carol I, împodobeau portul și clădirile cu ghirlande și decorau inclusiv castelul de apă, pentru a-l impresiona pe suvernan.

Sulina, oraș turistic

Sulina nu are o legătură directă cu rețeaua de drumuri din România și nici nu ar fi posibil acest lucru, fiind situată între ape. În oraș se poate ajunge numai pe calea apei, fie pe Dunăre, fie pe Marea Neagră. Nu a fost niciodată o localitate mare, însă acum, Sulina are doar 3600 de locuitori, aproape jumătate din populația pe care o avea în anul 1912.

Se spune că cine vine pentru prima dată în Sulina și bea apă din Dunăre se îndrăgostește iremediabil și revine în micul oraș. Plaja este foarte aproape, la 2,5 km de centru, iar gura de vărsare este la 9 km. Acolo este construit un Far nou sau de aterizare, cu lumină albă de chemare, a declarat pentru Discover Dobrogea, ghidul de turism Mihai Călin.

Obiective turistice în Sulina

Deși este un oraș mic, în care nu s-au făcut investiții de foarte mulți ani, iar clădirile de patrimoniu se află în paragină, mulți turiști români și străini vizitează Sulina.

Foto: ghidul de turism Mihai Călin

Castelul de apă, construit în 1889, este o donație a reginei Olandei și poate fi văzut doar din exterior. El alimentează orașul cu apă potabilă și este funcțional chiar și astăzi. Între timp, i-au fost schimbate instalațiile de tratare a apei cu unele moderne, spune ghidul de turism Mihai Călin.

Turiștii mai pot vizita Biserica lipovenească de rit vechi, Biserica Sf. Nicolae și Alexandru, Biserica Romano-Catolică și Catedrala, care a fost dărâmată în ambele războaie mondiale și ulterior reconstruită. În al Doilea Război Mondial, ea folosea pe post de depozit de muniție. Acum se află în reabilitare de câțiva ani, dar lucrările au stagnat. În aceeași situație se află și Biserica Greacă, construită în 1866, am aflat de la Mihai Călin. Poate fi observat de pe faleză și Palatul Comisiei Europene a Dunării.

Cimitirul  multietnic din Sulina este o altă atracție turistică, în care vizitatorii pot afla povești despre pirați, prințese și tineri îndrăgostiți.  Acolo, istoria este sub lespezi și există multe legende și morminte spectaculoase.

Farurile din Sulina

Farul Vechi a fost reconstruit de către turci și apoi predat românilor. El avea rolul de a dirija navele din depărtare. Lumina bătea la 25 de mile marine, fiind o lumină albă cu trei faze, spune Mihai Călin.

Deși este muzeu, turiștii nu mai pot urca în Farul Vechi, deoarece a intrat în mai 2019 într-un proces de reabilitare, care va dura 3 ani. În Farul Vechi se afla mobilierul lui Eugeniu Botez, care folosea pseudonimul literar Jean Bart. Tot în incinta farului erau câteva vitrine, biroul lui Jean Bart, un cuier și un fotoliu.

Foto: Mihai Călin

Farul nou de pe plaja din Sulina – are o lumină cu trei sclipiri, 2,9 secunde fiecare, 3,4 secunde pauza dintre ele și 9,7 secunde între cicluri. În alfabet Morse înseamnă SL, de la Sulina, am aflat de la ghidul de turism Mihai Călin. El funcționează din 1987 și a înlocuit Farul Vechi, care a fost declarat far stins. La un moment dat, Farul Nou nu a mai mers și a fost repus în funcțiune cel vechi, cu noile coordonate. Două nave au eșuat însă temporar în zona plajei, deoarece s-au luat după coordonatele vechi, dar nefiind un incident major, au fost puse pe linia de plutire. Farul nou are 3 surse de alimentare: are curent tras pe sub apă până la far, a avut eoliană, panouri fotovoltaice, Diesel generatoare și cu acetilenă.

Tot în Sulina există și un far vechi costier, care este monument istoric. El este situat în aval de oraș, pe malul stâng al Dunării, aproape de vărsarea fluviului în Marea Neagră. Farul vechi costier a fost scos din funcțiune în urma lucrărilor de prelungire în mare a digurilor gurii Canalului Sulina, începute în anul 1922. Pe exteriorul farului pot fi văzute și acum inscripțiile celor ce au participat la construcția lui.

De ce preferă turiștii Sulina?

În Sulina ajung turiști din multe țări. Când am fost acolo, erau tineri englezi și francezi. Dar este preferată și de vizitatori din Canada, Statele Unite, Filipine și Australia. Ei se îndrăgostesc de farmecul locului, de istoria orașului, de mâncarea tradițională și de obiectivele pe care le pot vizita.

În plus, de la ghidul de turism Mihai Călin am aflat că tuturor celor care merg la Sulina le place în primul rând liniștea. Plajele sunt curate și nu este aglomerație. În oraș nu există poluare, iar fotografii de păsări sunt încântați de zonă și se întorc acasă cu multe cadre frumoase. Familiile preferă să meargă în vacanță la Sulina, deoarece plaja este foarte lată, cu nisip extrem de fin, iar apa mării nu se adâncește abrupt, fiind sigură pentru copii.

Dacă mergi la Sulina împuști doi iepuri deodată

Sulina este port la Dunăre și la Marea Neagră, are plajă, iar delta este la mică distanță. Turiștii care aleg Sulina pentru a-și petrece vacanța, au Delta Dunării aproape, pot ajunge repede în Pădurea Letea, singura pădure subtropicală așezată pe dune de nisip marin, deoarece pe locul pe care se afă era marea, în urmă cu 6000.

Foto: Mihai Călin

Și Pădurea Caraorman, o altă atracție turistică importantă este aproape de Sulina. Practic, de aici, distanțele sunt destul de mici spre orice punct al Deltei Dunării, afirmă ghidul de turism Mihai Călin. Tot de la el am aflat că este și cazarea mai ieftină în Sulina decât în mijlocul deltei, iar de la un an la altul vin tot mai mulți turiști.

Foto: Mihai Călin

Insula K sau insula păsărilor este un alt loc spectaculos pe care turiștii vor să îl viziteze. Este o limbă de pământ în apropiere de Sulina, pe care doar păsările au acces. A fost numită Insula K, pentru că, inițial, avea forma literei K.

Sunt multe atracții interesante în Sulina sau în împrejurimi, iar mâncarea în zonă este absolut delicioasă. Ghidul de turism Mihai Călin spune că în acest oraș se gătește peștele în mai multe moduri decât se pregătește carnea de porc. Localnicii știu să prepare multe rețete, de la scordolea, malasolka, borș de pește sau storceac, până la mici, piftie, crochete, tocană, zacuscă sau musaca, toate din pește. Un pescar a deschis în localitate primul punct gastronomic, foarte căutat, deoarece peștele este proaspăt, iar mâncărurile sunt grozave. Sunt multe de spus despre acest oraș cu o istorie interesantă, dar vă las pe voi să aflați mai multe amănunte, de la ghizii din zonă.