fbpx
Șarpele Glykon – emblema Tomisului

iunie 17, 2022

sarpele-glykon-tezaur-constanta-muzeul-de-istorie-nationala-si-arheologie-constanta

Șarpele Glykon, unic în lume, este una dintre cele mai importante piese din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Despre șarpele sculptat în marmură au scris un material pentru concursul național „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”, ediția a II-a, 2022, elevele Bianca Ifrim și Maria Peicu, de la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu”. Discover Dobrogea este partener media în acest proiect și publică toate articolele scrise de elevii constănțeni pentru acest concurs, deoarece susținem interesul copiilor pentru istorie și patrimoniul cultural local.

Șarpele Glykon și tezaurul de sculpturi antice de la Tomis

Prin cercetarea realizată, am încercat să aducem în atenție asupra istoriei mai puțin știute a descoperirii artefactului arheologic ales de noi, Tezaurul de sculpturi antice de la Tomis, între care se află și șarpele Glykon, un simbol al orașului nostru.

sarpele-glykon-tezaur-muzeul-de-istorie-nationala-si-arheologie-constanta

Acest obiect de patrimoniu mobil merită să fie pus în valoare și cunoscut mai mult, atât de noi, românii, cât și de către turiștii străini. Recent, piesa a revenit după un periplu la Madrid, unde a fost unul din exponatele expoziției internaționale „Tezaure arheologice ale României – rădăcini dacice și romane“, care s-a desfășurat în perioada septembrie 2021-martie 2022. Considerăm că aceste artefacte ar trebui să fie supuse procesului de conservare pentru a beneficia și generațiile viitoare de acestea, scriu cele două eleve.

Șarpele Glykon a fost descoperit în 1962

Sub îndrumarea pasionatului arheolog Vasile Canarache, la data de 1 aprilie 1962, în condițiile resistematizării urbane, o descoperire valoroasă avea să marcheze destinul locuitorilor Constanței. Piesele inestimabile au fost așezate și îngropate de străbuni pentru a le feri de invaziile migratoare.

Descoperirea lor, la vremea respectivă, a trezit interesul autorităților comuniste, a specialiștilor, dar și a cetățenilor urbei. Tezaurul alcătuit din 24 de piese: statui și basoreliefuri a fost descoperit în zona Gării vechi a orașului, pe strada Traian.

Piesele de rezistență reprezintă zeități din panteonul greco-roman, zeități locale şi  orientale. Se aflau aici o întreagă galerie de zeități ce ofereau populației locale liniște, pace și speranță. Dintre cele 24 de piese readuse la lumină, amintim, în mod deosebit, zeița Fortuna cu Pontos, zeita Isis și Șarpele Glykon.

Cultul lui zeului Glykon a fost răspândit în secolul II și în Cetatea Tomis

Zeul șarpe Glykon, cunoscut în zona Asiei Mici și în partea apuseană a Mării Negre, este zeul protector al căminului, al templelor etc. Potrivit autorilor antici, la Tomis ar fi existat un pseudo-profet, Alexandru, venit din sudul Mării Negre, care ar fi încredințat populația Tomisului că Glykon este reîncarnarea zeului Esculap, că putea ghici viitorul, vindeca bolile, făcând minuni. Cultul lui Glykon a fost răspândit în perioada secolului al II-lea și a decăzut după moartea profetului Alexandru, în secolul al III-lea.

Celebra lucrare, care a fost realizată dintr-un bloc din marmură, datează din secolul al II-lea d.Hr. Este unic în lume prin prezentarea sa: un animal fabulos cu trup de șarpe, ochi de câine, bot de miel, urechi și păr de om, coadă de leu. Cercetătorii au fost impresionați de migala cu care au fost realizați solzii, surprinderea cu conștiinciozitate a grosimii corpului. Înălțimea piesei este de 0,66 metri, dar uimitoare este lungimea șarpelui, care, potrivit estimărilor, ar ajunge la 4,76 metri. Demn de menționat este faptul că figura lui Glykon s-a regăsit pe monedele romane, pe monumente și inscripții, era venerat în temple în diferite orașe din zona Pontului Euxin, iar azi, este „vedeta” și simbolul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și a orașului nostru.

Cu acest articol s-au înscris în concursul național „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”, ediția a II-a, 2022, elevele Bianca Ifrim și Maria Peicu, de la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu”.

Concursul național este organizat anual de Societatea de Științe Istorice din România, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Facultatea de Istorie a Universității București, revistele „Magazin istoric” și „Historia” și se adresează elevilor din clasele VI-XII și profesorilor. Scopul organizării concursului este de a-i determina pe copii să cunoască și să conștientizeze necesitatea salvării/conservării istoriei noastre și să se implice prin oferirea de soluții, în acest demers. Partenerii locali ai proiectului, sunt: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Primăria Constanța, Direcția Județeană de Cultură Constanța, „Discover Dobrogea” și alte două publicații locale.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

Canalele din Delta Dunării au purtat, cândva, numele regilor României

Canalele din Delta Dunării au purtat, cândva, numele regilor României

Peștele din Delta Dunării a reprezentat o sursă importantă de hrană și de venituri, încă din antichitate, când romanii au militat pentru privilegiul de a pescui în Delta Dunării, fără a fi obligați să plătească taxe în acest sens. După Războiul de Independență, statul...

Pin It on Pinterest