fbpx
Sărbătorile Pascale în Dobrogea, tradiții și obiceiuri

aprilie 17, 2020

Traditii si obiceiuri de Paste

Sărbătorile Pascale se apropie, motiv pentru care sunt multe lucruri de făcut în aceste zile, în Dobrogea, dar și în alte regiuni ale țării, astfel încât totul să iasă perfect. Este adevărat, anul acesta vom petrece Învierea Domnului departe de părinți, de prieteni sau de nași, deoarece ne confruntăm pentru prima dată în viață cu o pandemie care a luat multe vieți, însă această izolare este o nouă provocare pentru noi toți. Chiar dacă nu primim oaspeți, întâmpinăm această sărbătoare prin purificarea sufletului, postul pe care credincioșii îl țin cu sfințenie, dar nu uităm nici să facem curățenie în întreaga gospodărie. Au rămas mai puțin de două zile până când marea sărbătoare a Învierii va fi celebrată de creștinii ortodocși, zile încărcate de simboluri și tradiții respectate atât în lumea satului, cât și la oraș.

În Vinerea Mare a sărbătorilor Pascale se ține post negru

Vinerea Mare sau Vinerea Seacă este o zi în care se ține post negru, ca o formă de jertfă trupească și de recunoștință a oamenilor pentru sacrificiul Mântuitorului. În această zi nu se consumă oțet sau untdelemn și nu se lucrează, deoarece se spune că totul se va strica dacă se muncește în Vinerea Mare.

sarbatorile-pascale-in-dobrogea-traditii-si-obiceiuriDoar pasca se poate prepara în această zi, nu se pregătesc alte preparate. Tot vineri se înconjoară casa de trei ori cu tămâie și cu lumânarea aprinsă, cu care se vine de la biserică. Vinerea are loc și Prohodul, acea slujbă impresionantă la care participă credincioșii. Există obiceiul ca oamenii să treacă, pentru sănătate, pe sub ”Sfântul Aer”, o țesătură în care este recreată în biserică, scena punerii lui Isus în mormânt. Măsurile luate de autorități în această primăvară, pentru limitarea numărului de îmbolnăviri cu noul tip de coronavirus vizează mai multe limitări, printre care și interzicerea participării la slujbele religioase. Astfel, credincioșii, în perioada stării de urgență sunt nevoiți să se roage în propriile locuințe și nu vor putea merge la biserică să ia lumină și pască în noaptea de Înviere.

Sâmbăta se prepară mâncarea pentru Paște

Sâmbăta de dinaintea Paștelui este rezervată celorlalte activități care nu au fost îndeplinite până în acea zi. Cei care nu au reușit să vopsească ouăle în Joia Mare, le pot colora sâmbătă. Tot în ajunul zilei de Paște se prepară hrana, deoarece vineri nu se poate aprinde focul decât pentru a coace pasca.

Vopsitul și încondeiatul ouălor de Paște

Încondeiatul ouălor nu este un obicei specific Dobrogei, deși această tradiție străveche se întâlnește totuși în unele sate. În România, se folosesc două procedee pentru înfrumusețarea ouălor de Paște. Este vorba despre colorarea simplă, specifică Dobrogei și scrierea sau închistrirea cu ceară de albine, metodă obișnuită în Bucovina, Maramureș, Muscel.

sarbatorile-pascale-in-dobrogea-incondeiatul-oualorÎn trecut, culorile folosite pentru vopsirea ouălor erau naturale. Se fierbeau frunzele, florile, coaja sau tulpina plantelor, pentru a se obține diferite culori. Și aceasta, deoarece coloranții chimici au fost folosiți abia după a doua jumătate al secolului XX. Astfel, culoarea roșie era dată de ceapa roșie și floarea de bujor. Verdele se obținea din secară crudă de primăvară și din izmă. Galbenul era dat de coaja de măr sau de florile galbene, iar albastrul din flori de viorele. Cu ani în urmă, la Oltina se obținea un kaki închis din frunza de boz, care era folosită și pentru vopsirea produselor textile, mi-a mai spus muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Motivele folosite pentru încondeierea ouălor

Fiind un simbol al Paștelui, cel mai des motiv întâlnit pe ouă este cel al crucii. În cultura tradițională românească, crucea este o amuletă, un talisman, care are menirea de a-i apăra pe creștini de tot ceea ce este rău, mi-a declarat muzeograful Cerasela Dobrinescu. Pe ouăle încondeiate, întâlnim și diferite alte motive care aveau legătură cu mediul înconjurător.

sarbatorile-pascale-in-dobrogea-traditii-si-obiceiuriMotivul ”bastonul ciobanului”, are legătură cu păstoritul, ocupația locuitorilor din Bucovina. Spicul de grâu se întâlnește des pe ouăle încondeiate, grâul fiind un simbol al hranei esențiale. Se încondeiază chiar și biserica pe multe ouă din Bucovina. De asemenea, sunt folosite motive florale sau geometrice. ”Cărarea rătăcită” este un motiv des întâlnit, ce simbolizează drumul anevoios pe care îl parcurge omul de-a lungul vieții. Și peștele este un simbol creștin folosit pe ouăle încondeiate. Sunt foarte variate motivele desenate pe ouăle închistrite sau muncite, cum se mai numesc cele din Bucovina, am aflat de la Cerasela Dobrinescu.

Ținutele de sărbătoare ale dobrogenilor din mediul rural

De Paște, atât oamenii din mediul rural cât și cei de la oraș se îmbracă cu ceea ce au ei mai frumos, în general cu haine noi. În trecut, ținutele erau special realizate pentru sărbătoarea de Paște.

Odaia de locuit DobrogeaErau hainele tradiționale, care se purtau cu mândrie în Dobrogea. În Dobrogea, în satele de pe limesul dunărean, Oltina, Ostrov, Satu Nou, Seimeni, Capidava, Topalu, Negureni sau Viile, tradițiile românești s-au păstrat nealterate, chiar dacă Dobrogea s-a aflat pentru o perioadă îndelungată sub stăpânire otomană.  Cerasela Dobrinescu afirmă că în aceste sate avem mărturii ale costumului tradițional dobrogean.

Tradiții în ziua de Paște

În mod tradițional, prima zi de Paște este dedicată familiei. Fiind o sărbătoare a reunirii, chiar și cei plecați departe de casă se întorc la familiile lor în această perioadă. În 2020 însă, Paștele va fi o sărbătoare a biruinței vieții, iar pentru a salva viețile celor dragi suntem sfătuiți și îndrumați să stăm acasă și să nu mergem în vizite la cei dragi. Mai mult, chiar și românii care lucrează în străinătate au fost rugați să nu se întoarcă în țară, pentru a nu crește numărul persoanelor infectate cu COVID-19.

sarbatorile-pascale-in-dobrogea-traditii-si-obiceiuriRevenind la tradiții, în dimineața zilei de Paște, există obiceiul ca membrii familiei să se spele în apa în care a fost ținut un ou roșu și un ban, câteodată și o frunză de busuioc. Se consideră că apa în care a stat acel ou capătă puteri miraculoase și îi asigură sănătate pe tot parcursul anului, celui care se spală cu ea, spune muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Ceremonialul ciocnirii ouălor de Paște

De Paște, întotdeauna se începe ciocnitul cu ouăle roșii. Chiar dacă ne-am obișnuit să vopsim ouăle în diferite culori, oul roșu, care simbolizează sângele lui Isus Hristos este, de fapt, simbolul Paștelui, afirmă muzeograful Cerasela Dobrinescu. Astfel, ciocnirea începe cu ouăle roșii și se continuă și cu celelalte culori. Se spune că în ziua de Paște nu este voie să se mănânce niciun ou nevopsit. Există și un ceremonial al ciocnitului ouălor de Paște. Pentru început, se lovesc ouăle cu vârful, căruia i se mai spune și ”cap”, apoi se ciocnesc și cu cealaltă parte. Întotdeauna persoana care este mai în vârstă ciocnește oul celui mai tânăr.

Sunt multe obiceiuri de Paște, însă esențiale sunt cele care țin de biserică, de încondeierea ouălor sau de îmbrăcarea celor mai frumoase haine. Darurile care li se fac minorilor constau, în general, în îmbrăcăminte, deoarece orice copil își dorește ceva nou în ziua de Paște. Important este să sărbătorim de această dată doar cu cei alături de care locuim și să punem mai puțin accent pe bunurile materiale. Sărbători Luminate să aveți!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

O nouă săptămână plină pentru sportivii CSM Constanța!

O nouă săptămână plină pentru sportivii CSM Constanța!

Sportivii CSM Constanța au meciuri importante în ligile de baschet, handbal, volei și rugby, la seniori, tineret și juniori. Baschetbalistele joacă primul meci din semifinalele Ligii Naționale, vineri seară, la Constanța, unde atmosfera va fi încălzită de un show...

Pin It on Pinterest