Ne plac poveștile frumoase, credem în miracole și ne bucurăm de luna în care se coace grâul, cireșele sunt numai bune de mâncat și florile coloreză câmpiile. Sânzienele sau Drăgaica, reprezintă sărbătoarea începutului sezonului cald, în care câmpul își arată bogăția, iar dragostea plutește în aer.  Rar se întâmplă să mai vedem fetele dansând pe 24 iunie în lanul de grâu și băieții umblând după iarba fiarelor, planta cu care se considera că puteau descuia orice lacăt.  Din fericire, există persoane pasionate de tradiții și încearcă să reînvie vechile obiceiuri, din dorința de a nu le lăsa să dispară.

Cine sunt, de fapt, Sânzienele?

În credința populară, se spune că Sânzienele sau Drăgaicele sunt fete frumoase, îmbrăcate în cămăși albe, cu năframe în jurul brâului, cununi de spice și flori galbene de sânziene purtate pe cap. Ele își petrec ziua de 24 iunie, care le este dedicată, dansând tot timpul hore în mijlocul câmpurilor roditoare și apoi prin sat. Oamenii le recompensează cu daruri, iar cea mai frumoasă și cea mai harnică fată din sat este declarată regina zilei de Sânziene.

Ea este proclamată Drăgaică și are rolul de a menține sărbătoarea și frumusețea zilei, a declarat pentru Discover Dobrogea muzeograful Ioana Tompe, din cadrul Muzeului de Artă Populară Constanța. Poveștile populare consemnează legende despre aceste ființe frumoase și bune, care, spre deosebire de ielele de la Rusalii, trăiesc în păduri sau pe câmpuri și împart rod holdelor, apără semănăturile de grindină peste vară și tămăduiesc bolnavii. De aceea, în mediul rural exista obiceiul ca atât femeile, cât și bărbații să nu muncească și să sărbătorească acestă zi, tocmai în scopul de a primi din partea sânzienelor recompensa rodului câmpului.

Tradiții și obiceiuri de Sânziene

Pe 24 iunie, în ziua de Sânziene, sunt întâlnite foarte multe obiceiuri, cele mai importante fiind dedicate dragostei. În noaptea care precede această sărbătoare, băieții satului strigă la porțile fetelor nemăritate: „Du-te, lună, vino, soare/ că tragem la-nsurătoare, Cununile neursite/ zac sub hornuri azvârlite, Hai, frumoaselor, ce staţi,/ zâne să nu rămâneţi! Că venim după peţit,/ până nu v-aţi răzgândit!“. Există numeroase legende populare, frumoase povești provenite din mediul rural despre noaptea de Sânziene.

Se spune că pe 23 spre 24 iunie, se deschid cerurile, scânteiază comorile ascunse în păduri, iar forțele binelui și ale răului ating apogeul. Noaptea premergătoare  sărbătorii era dedicată căutării acelor comori mistice, iar ziua se desfășurau ritualuri de fertilitate și de invocare a frumuseții, a soarelui și a florilor, am aflat de la muzeograful Ioana Tompe, din cadrul Muzeului de Artă Populară Constanța.  Tot ea spune că se organizau tot felul de ritualui magice legate de farmece cu roua florilor, cu plantele utilizate în scop de leac sau pentru iubire.

Sânzienele, sărbătoarea dragostei

Sânzienele reprezintă o frumoasă sărbătoare populară de început de vară, în care câmpul arată rodul grâului. Sărbătoarea este fixă, pe 24 iunie, în imediata apropiere a solstițiului de vară, când, după credința populară, soarele joacă de bucurie în momentul răsăritului.

Ea se suprapune sărbătorii religioase a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. În sudul țării și în Dobrogea, zilelor de Sânziene li se mai spunea Drăgaicele, dar erau denumite și Frumoasele sau Zânele, a precizat muzeograful Ioana Tompe. Este o sărbătoare consacrată fertilității, iubirii, frumuseții, soarelui și florilor și, prin transfer, rodul pământului este asimilat frumuseții fetelor.  În dimineața zilei de 24 iunie, exista obiceiul ca tinerele să culeagă flori de sânziene și alte plante de leac, precum sulfina, spânzul. Totodată, flăcăii umblau după iarba fiarelor, o plantă cu care se considera că puteau descuia orice lacăt sau încuietoare.

Ritualul drăgaicelor pentru fertilitate

Atât în Dobrogea, cât și în alte zone ale țării, drăgaicele își confecționau un steag. Ele dansau cu el prin sat, pentru a invoca fertilitatea și fecunditatea. Steagul era construit dintr-un băț cu două brațe în formă de cruce și împodobit cu coronițe din spice de grâu și flori de sânziene. Și aceasta, deoarece în ziua de 24 iunie se taie și primul spic de grâu din holdă. Dansul frumoaselor fete prin sat reprezenta un ritual pentru fertilitate.

Obiceiuri frumoase, dar uitate chiar și în mediul rural

În multe zone din țară, mediul urban a influențat viața de la sat, iar aceste obiceiuri se mai păstrează acum doar cu caracter de spectacol, spune muzeograful Ioana Tompe. Sânzienele nu mai au o funcție de protecție, de invocare a rodului, însă bătrânii își amintesc de aceste zile frumoase, de târgurile de Drăgaică organizate pe 24 iunie.

Ele reprezentau un prilej pentru ca tinerii să se cunoască și să stabilească legături în vederea căsătoriei. De asemenea, bătrânii își aduc aminte că se obișnuia să se arunce aceste cunune din spice de grâu și flori de sânziene, pe acoperișul caselor. Exista tradiția conform căreia, dacă această cunună se prindea de streașina casei, fetele se vor mărita în timpul anului respectiv. Dacă nu, trebuia să mai aștepte încă un an sau doi, până aveau noroc să se agațe de streașina casei, această coroniță din spice de grâu și flori. Totul rămâne la nivel de amintire a bătrânilor, însă, practica timpurilor moderne nu mai poate fi făcută decât la nivel de spectacol, spune muzeograful Ioana Tompe din cadrul Muzeului de Artă Populară Constanța.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori, printr-un LIKE pe pagina de Facebook Discover Dobrogea.

Fotografiile sunt realizate de Alin Ciprian

Înscrie-te gratuit în clubul Discover Dobrogea

Înscrie-te în newsletter-ul nostru și vei primi articole, promoții și sfaturi de călătorie direct în inbox, gratuit. Înscriindu-te în acest newsletter, confirmi că ești de acord cu politica noastră de confidențialitate a datelor personale, disponibilă în subsolul paginii. Dacă te răzgândești, te poți dezabona în orice moment.

Înscrie-te

Gata! Bun venit în club!