fbpx
Reședințele regale de la Marea Neagră – Casele de vis ale reginelor României

septembrie 25, 2022

resedintele-regale-de-la-marea-neagra-casele-de-vis-ale-reginelor-romaniei-volum-delia-cornea-muzeograf

”Reședințele regale de la Marea Neagră. Casele de vis ale reginelor României”, este un volum care ne readuce în atenție moștenirea culturală pe care regalitatea a lăsat-o Constanței, dar și Balcicului. Trei dintre aceste clădiri regale au fost ridicate în Constanța, care a devenit astfel, în anii premergători izbucnirii Primului Război Mondial, cea de a doua reședință regală de vară, semn al deosebitei atenții de care orașul și portul s-au bucurat în timpul domniei Regelui Carol I, dar și a urmașului acestuia, Regele Ferdinand I Întregitorul. Cea de-a patra reședință regală a fost construită de Regina Maria a României, la Balcic.

”Reședințele regale de la Marea Neagră – Casele de vis ale reginelor României”, un volum care scoate la lumină multe informații necunoscute

Cartea ”Reședințele regale de la Marea Neagră – Casele de vis ale reginelor României” tratează evoluția istorică a fiecăreia dintre cele 4 reședințe.

resedintele-regale-de-la-marea-neagra-casele-de-vis-ale-reginelor-romaniei-volum-delia-cornea-muzeograf

”Prima reședință este Palatul regal de la Constanța, astăzi sediul Tribunalului. Are o poveste foarte interesantă și mult timp nu s-a știut exact ale cui au fost planurile acestei clădiri. Eu am găsit în arhive, confirmarea că planurile au aparținut arhitectului Pierre Louis Blanc, planuri care au fost aprobate de Consiliul Tehnic Superior. Lucrările acestei construcții au durat între 1905-1906 și prima locuire în acest palat o avem atestată în septembrie 1907, cu ocazia manevrelor militare din Dobrogea.

resedintele-regale-de-la-marea-neagra-delia-cornea-palatul-regal-din-constanta

După aceea, documentația este mai abundentă și există foarte multe mărturii din epocă, prin care se confirmă faptul că Regele Carol și familia regală veneau cel puțin 3 săptămâni la Constanța, de obicei în lunile aprilie-mai, când se desfășura și călătoria pe Dunăre, pe care Regele Carol a realizat-o în ultimii 10 ani de viață, cu excepția anului 1913.

pavilionul-regal-din-portul-constanta-cuibul-reginei-regina-elisabeta-a-romaniei-regele-carol-intai-constanta

În paralel se construiește și Pavilionul regal. Cele două reședințe au un moment de glorie deosebită când găzduiesc familia imperială rusă, în vizita de o zi, de la 1 iunie 1914.

pavilionul-din-portul-constanta-cuibul-reginei

În volum am prezentat momente surprinse de fotografiile de epocă, la Pavilionul din Portul Constanța.

După Primul Război Mondial, în 1922, are loc o întâlnire între Regele Ferdinand I, Virgil Andronescu, Theodor Florescu și alți reprezentanți ai autorităților locale, întâlnire în cadrul căreia se hotărăște ca vechiul Palat regal să devină Curtea de Apel Constanța și, pentru a nu văduvi orașul de o reședință regală, s-a hotărât ca primăria să doneze suveranilor un teren în Mamaia, unde va fi construită Reședința regală.

palatul-regal-din-mamaia-monument-de-patrimoniu-constanta

Construcția, de fapt, a cuprins două corpuri: pavilionul central și în lateral, Regina Maria a dorit să realizeze un pavilion pentru nepotul său, Mihăiță. Însă, moartea Regelui Ferdinand, în 1927, îi schimbă cumva planurile și hotărăște să doneze reședința Principesei-mamă Elena și Regelui-copil Mihai.

palatul-regal-din-mamaia-resedinta-regala-constanta

De fapt, este perioada cea mai frumoasă, este o epocă splendidă, în care toată familia regală se regăsește petrecând, mai mult sau mai puțin, cu diferite activități, în zilele toride de la Constanța. În mod frecvent, se întruneau în preajma zilei de 15 august, pentru că pe 18 august îl sărbătoreau pe Principele Nicolae și, de asemenea, veneau să participe la sărbătorile legate de Ziua Marinei.

Povestea aceasta frumoasă durează până în 1932, când, Principesa Mamă Elena este nevoită să vândă Palatul regal, împreună cu ferma sa de la Crevedia și, cu banii obținuți de la Ministerul Armatei, va cumpăra Vila Sparta din Florența, unde se va retrage până la sfârșitul vieții sale.

palatul-regal-din-mamaia-constanta

Povestea Palatului regal nu se oprește aici, el va fi dat în administrarea Armatei Române, va deveni Club al Hidroaviației, va cunoaște momente mai grele în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când, trupele sovietice își vor stabili aici sediul și generalii sovietici vor sta într-una din vile. Chiar este de notat faptul că ultima prezență regală aici, se înregistrează în vara anului 1947, când, Arhiducesa Ileana, fiica cea mică a Reginei Maria, vine împreună cu copiii la Constanța, vizitează Bricul Mircea și se duce și în Mamaia. Era aproape de nerecunoscut, pentru că Mamaia se dezvoltase foarte mult, dar nu mai recunoaște nici interioarele clădirilor, care fuseseră devastate de către sovietici.

Ulterior, comuniștii vor prelua acest fond, care va fi cunoscut ca și Casă de odihnă pentru oamenii muncii, în anii 50-60, iar apoi, începând cu 1971 este recompartimentată, iar în 1978 și 1979, un amplu proiect de reorganizare va schimba interiorul acestei clădiri, care devine Club Neckermann.

planuri-palatul-regal-din-mamaia-constanta

Este foarte interesant că, în cadrul proiectului care s-a păstrat în arhiva S.C. Proiect S.A., am regăsit și date legate de modul în care autoritățile comuniste sperau să strângă bani de pe urma acestui club, fostul Castel regal, închiriind un loc de dormit cu 13 dolari și estimau încasări undeva la peste 2 milioane de lei, doar pentru primul an de funcționare. Iată că, totuși, comuniștii nu l-au vandalizat, ci, chiar s-au îngrijit să îl valorifice.

palatul-reginei-maria-de-la-balcic

Eu am vrut să dau o identitate acestor reședințe, să le cunoaștem mai bine și ultimul capitol l-am dedicat Palatului Balcic, despre care s-a scris foarte mult, dar am simțit nevoia să fac o trecere în revistă a evoluției reședinței de la Balcic, poate, pentru a pune în oglindă evoluția celor două reședințe.

palatul-de-la-balcic-al-reginei-maria

Dacă Palatul de la Balcic a fost, cumva, o reședință personală, reședința regală de la Mamaia a fost un palat construit de autoritățile locale, de Prefectura și Primăria Constanța, pentru suveranii de la acel moment, Ferdinand și Regina Maria.

Sper ca acest volum să vă aducă în atenție o lume dispărută, dar care are, încă, foarte multe conotații în prezent”, a declarat la lansarea cărții sale, autoarea volumului ”Reședințele regale de la Marea Neagră – Casele de vis ale reginelor României”, muzeograf dr. Delia Cornea.

În reședințele regale de la Marea Neagră, au locuit, pe rând, toți suveranii României

Lansarea volumului ”Reședințele regale de la Marea Neagră. Casele de vis ale reginelor României” marchează, într-un fel, 95 de ani de la inaugurarea Palatului regal din Mamaia și reconstituie vremurile de glorie ale acestei clădiri.

”Volumul pe care Delia Cornea îl lansează este o realizare importantă, dedicată acestor locuri ale memoriei palatelor și reședințelor regale din Constanța și Balcic și reprezintă, cel puțin pentru mine, un act frumos de responsabilitate civică. De acum, comunitatea profesională, împreună cu societatea civilă dispun de instrumente pentru a opera revenirea memoriei, pentru a extirpa amnezia și pentru a revaloriza orașul, dincolo de politicile publice obișnuite de până acum.

resedintele-regale-de-la-marea-neagra-casele-de-vis-ale-reginelor-romanieie-volum-delia-cornea

Citind și recitind lucrarea Deliei Cornea, am avut și am permanenta senzație că acest oraș trăiește cu povara sinistră a unui simplu dormitor public, o anexă de două luni a Bucureștiului, în care problemele se rezumă la dimensiunea și calitatea plajelor și la prețul unui șezlong. Orașul merită mai mult și are mult mai mult de oferit.

Revenirea memoriei acestui oraș este un pas obligatoriu, în efortul de dezvoltare și rezultatele obținute pe acest parcurs, cum este și volumul Deliei Cornea, sunt absolut salutare și acest efort este absolut necesar.

Locurile memoriei regale din Constanța și din Balcic, din punctul meu de vedere, sunt la fel de valoroase precum acelea de la Sinaia, pe care le cunoaște toată lumea. Reconstituirea meticuloasă pe care Delia Cornea a reușit să o facă, în ceea ce privește construcția, în ceea ce privește eforturile tuturor de a integra aceste imobile în viața socială, politică și culturală a țării sunt o reconstrucție pas cu pas și reușește să dea culoare unui eveniment științific și editorial, pe care Constanța îl merită.

Autoarea ne pune la dispoziție un fond documentar arhivistic de excepție, inedit în cea mai mare parte și este impresionant volumul de muncă pe care l-a adus între paginile acestei cărți, în ceea ce privește planurile arhitectonice, fondul de fotografii, unele dintre ele inedite și, de asemenea, mărturiile de epocă.

Este o cercetare minuțioasă și fără precedent până acum, de readucere la locul cuvenit, a unei memorii pierdute și despre care, Constanța și constănțenii s-au obișnuit să nu vorbească.

Aceste locuri ale memoriei naționale, care sunt reprezentate de reședințele regale din Constanța, au găzduit, în decursul a câtorva decenii, de la începutul sec. XX și până la al Doilea Război Mondial, importanți demnitari civili și militari ai lumii, între care Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei în ultima vizită în străinătate înainte de începerea Primului Război Mondial în 1914, familiile regale din Grecia și Iugoslavia, Ducele Philip de Edinburgh, care și-a petrecut vacanțele în Palatul regal din Mamaia și l-aș aminti și pe creatorul și conducătorul statului polonez în perioada interbelică, mareșalul  Josef Pilsudski.

De asemenea, trebuie să amintesc o întâmplare care a avut loc pe terasa Palatului regal din Mamaia. Mareșalul Pilsudski, la vremea aceea lider informal al Republicii Poloneze, a semnat, împreună cu regina, pe terasa Palatului regal din Mamaia un document care se regăsește în Arhivele Naționale Poloneze, din care rezultă că Marea Neagră nu este neagră. Copilele mareșalului l-au rugat ca, în timpul vizitei la Mamaia să dovedească faptul că Marea Neagră nu este neagră. Astfel, Regina Maria și mareșalul Pilsudski au stat jumătate de oră cu picioarele în apă, cu o fâșie de bumbac alb în mare și au așteptat să vadă efectul. Evident, fâșia de bumbac alb nu s-a înnegrit și s-a încheiat un proces-verbal oficial, între statul român și cel polonez, datat Mamaia – august 1928 și acest document a fost trimis Ministerului Polonez de Externe și dat celor două fete ale mareșalului.

În aceste reședințe regale de la Constanța au locuit, pe rând, toți suveranii României, inclusiv ultimul rege, Mihai”, a declarat  istoricul Florin Anghel, prof. univ. dr. la Universitatea Ovidius Constanța.

”Reședințele regale de la Marea Neagră. Casele de vis ale reginelor României” este un volum excepțional, în care găsim atât fotografii inedite din epocă, dar și planurile reședințelor regale și chiar câteva dintre însemnările făcute de Regina Maria în jurnal, de câte ori venea la Constanța.

 

 

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

Ia românească a fost înscrisă în Patrimoniul UNESCO

Ia românească a fost înscrisă în Patrimoniul UNESCO

De Ziua Națională a României, cămașa cu altiță sau ia românească a fost inclusă de către Comitetul UNESCO, pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanității. Ia românească sau cămașa cu altiță este recunoscută universal Dosarul ”Arta cămășii cu altiță – element de...

Pin It on Pinterest