”Ziua Rezervațiilor Naturale” este marcată astăzi la nivel mondial, din dorința de a proteja conservarea habitatelor, a speciilor importante din natură și de a valorifica resursele naturale după principiile dezvoltării durabile și armonioase.
Știu, sună ca în cărți, dar gestionarea responsabilă a resurselor naturale, grija față de mediul înconjurător și păstrarea biodiversității sunt lucruri care ar trebui să ne preocupe pe toți. Practic, biodiversitatea ne face planeta locuibilă și frumoasă, iar supraviețuirea noastră de mâine, depinde de modul în care ne pasă de mediu, astăzi.
Rezervația Biosfera Delta Dunării
Sunt 85 de arii protejate în Dobrogea, însă, mulți dintre noi au auzit cel mai des vorbindu-se despre Rezervația Biosfera Delta Dunării. Este adevărat, probabil e cea mai spectaculoasă și din ce în ce mai mulți turiști, români și străini merg să o viziteze. Guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, Matei Mușetescu mi-a declarat că, din datele oficiale ale ARBDD, 85.000 de turiști au ajuns în deltă în 2018. Pe de altă parte, el a precizat că Asociațiile de Turism din Tulcea au anunțat că 160.000 de persoane au vizitat Tulcea anul trecut, astfel că s-a înregistrat o creștere de 77%, comparativ cu 2018. Un număr mare de vizitatori vine la pachet cu numeroase măsuri din partea autorităților, pentru gestionarea corectă a resurselor și protejarea mediului înconjurător.
Totuși, cât de mult este prea mult în Delta Dunării?
Dorim să atragem cât mai mulți turiști în deltă, dar trebuie să realizăm acest lucru în mod responsabil și să aflăm și care va fi impactul unui aflux de vizitatori asupra populației și mediului din zonă. Anul acesta, de exemplu, sunt așteptați aproximativ 10.000 de turiști chinezi în Delta Dunării. Important însă, este să aflăm și care sunt efectele acestei dezvoltări turistice, astfel încât să fie realizată în mod echilibrat, în conformitate cu standardele care garantează păstrarea echilibrului ecologic. Este nevoie de o monitorizare permanentă, pentru evitarea suprasolicitării resurselor, a poluării și a impactului negativ asupra zonei turistice Delta Dunării.
Pentru a afla exact care este capacitatea de suport a deltei, ARBDD va realiza un studiu anul acesta, spune guvernatorul Matei Mușetescu. El apreciază că este o provocare pentru reprezentanții rezervației, deoarece trebuie să stabilească exact care este capacitatea pe care o poate suporta delta și cum poate fi îmbunătățită infrastructura. Un aflux masiv de turiști, înseamnă creșterea cantității de deșeuri menajere, regândirea unei infrastructuri mai eficiente de canalizare și colectare a deșeurilor în localitățile din deltă. Proiectele sunt în desfășurare, iar lucrurile sunt perfectibile, afirmă guvernatorul Mușetescu.
ARBDD vrea să dezvolte delta cu fonduri europene
Guvernatorul ARBDD, Matei Mușetescu, spune că lucrează în prezent la mai multe proiecte pentru dezvoltarea rezervației, pentru care dorește să obțină finanțare europeană. Printre altele, este vorba despre monitorizarea speciilor de pești, crearea unor condiții optime pentru reproducerea acestora și repopularea speciilor în declin, precum și refacerea habitatelor din Delta Dunării. Este vorba, spune Matei Mușetescu, despre 3 complexe lacustre: Roșu, Fortuna și Bălcănești, care astăzi suferă din cauza aportului insuficient de apă și a colmatării unor canale.
Plajele sălbatice, tot mai căutate
Un număr tot mai mare de turiști a început să prefere plajele sălbatice de la Sfântu Gheorghe, Vadu și Sulina, mi-a mai spus guvernatorul Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării, Matei Mușetescu. El a precizat că aceste zone trebuie să rămână sălbatice, neamenajate. Tocmai de aceea, va realiza contracte de colaborare și în acest an cu autoritățile locale din localitățile respective, pentru gestionarea corectă a managementului deșeurilor. De asemenea, vor fi instalate noi panouri, astfel încât turiștii să afle cum trebuie să își procure permisele de intrare în rezervație și care le sunt obligațiile.
În plus, vor fi aduse automate noi la Sfântu Gheorghe, pentru eliberarea permiselor de intrare în Delta Dunării, deoarece au fost probleme în anii precedenți, spune Matei Mușetescu. El afirmă că este necesară suplimentarea lor, pentru că mulți turiști nu au aflat că își pot procura online abonamentele sau pur și simplu nu știu că există o taxă de intrare în rezervație, iar când ajung în rezervație iau cu asalt acele automate de tichete și le blochează.
În 2019, turiști mai disciplinați
În acest an, guvernatorul Matei Mușetescu își dorește ca vizitatorii să fie mai disciplinați și să respecte regulile impuse în Delta Dunării. Pe de altă parte, el spune că ARBDD, ca orice rezervație din lumea aceasta, are probleme cu presiunea agenților economici. Mușetescu a precizat că localnicii din deltă trebuie să fie primii care protejează moștenirea naturală pe care o au în zonele în care locuiesc și este important să fie conștienți că fără aceste resurse, viața lor ar fi mult mai tristă pe meleagurile deltaice.
Activitatea ARBDD din 2018, în cifre
De la reprezentanții Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării, am aflat că în 2018 au fost eliberate 95.415 permise de acces pentru turiștii care au vizitat rezervația. Spre deosebire de 2017, a crescut atât numărul vizitatorilor, cât și al turiștilor care au achiziționat permisele online. Astfel, anul trecut au fost eliberate 63.698 de tichete direct de pe internet și 31.917 la cele 4 automate de permise din Tulcea și de pe teritoriul rezervației. În plus, pentru a se asigura că regulile sunt respectate în zonele strict protejate și în cele de pescuit, de reconstrucție ecologică sau în zonele tampon, inspectorii ARBDD au efectuat anul trecut 3086 de acțiuni de control. Ei au aplicat 1336 de sancțiuni contravenționale și 971 de amenzi, în valoare de 321.837 de lei. Inspectorii administrației au confiscat peste 5000 de kilograme de pește din diferite specii și tot atâtea unelte de pescuit. De asemenea, în 2018 ARBDD a aplicat 624 de amenzi și 15 avertismente pentru campare ilegală în locuri nepermise de pe teritoriul rezervației.
AMDTDD promovează produsul turistic bazat pe biodiversitate
”Pentru că ne dorim un turism responsabil, promovăm produsul turistic bazat pe biodiversitate, multiculturalitate, care să asigure un echilibru între om și natură în deltă”, mi-a declarat președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.
El spune că s-a înregistrat o creștere de 77% la numărul total de turiști sosiți în județul Tulcea în primele 10 luni ale anului, comparativ cu 2017. Când discutăm de deltă, trebuie să existe întotdeauna un echilibru între activitatea turistică efectivă și protejarea biodiversității, a mediului natural. Acest echilibru este fragil și trebuie în permanență monitorizat și reglat, de toți factorii implicați: Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, membrii AMDTDD, mediul de afaceri, Consiliul Județean Tulcea, primării și Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării. ARBDD este membru cu drept de vot consultativ în Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării și există discuții permanente pentru a gestiona corect problemele, spune Cătălin Țibuleac.
Interzicerea pescuitului la crap nu este văzută cu ochi buni de AMDTDD
Pe de altă parte, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, afirmă că nu întotdeauna măsurile sau deciziile luate de ARBDD sunt cele mai bune din punct de vedere turistic. ”De exemplu, poate s-au grăbit când au propus Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, pescuirea la crap în sistemul Catch&Release (prinde și eliberează). Aici este o întreagă discuție care va trebui să fie purtată, vizavi modul în care este sau nu afectată Delta Dunării de către o componentă importantă a turiștilor, cea a pescarilor amatori.
Dacă discutăm de partea de răpitori, știucă mai ales, putem spune că anul trecut și-a dovedit efectele sistemul Catch&Release. La crap sau la speciile fitofage, eu spun că lucrurile trebuie abordate altfel și va trebui să reluăm discuțiile, tocmai pentru a nu afecta o componentă importantă a turiștilor care vizitează Delta Dunării”, a afirmat Cătălin Țibuleac.
Câți turiști se pot caza în deltă și în Dobrogea de Nord
De la președintele AMDTDD am aflat că există 9800 de locuri autorizate de cazare. ”Este vorba despre turiști care ajung în tot județul Tulcea, atât în partea continentală, cât și în Munții Măcinului, în inima Delta Dunării sau în gurile de vărsare: Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe. Doar în Delta Dunării avem aproximativ 7200 de locuri de cazare, înregistrate oficial.
Dacă ne uităm la creșterea efectivă, reală, poate că nu este atât de spectaculoasă cum arată datele statistice furnizate de Institutul Național de Statistică. Au fost o serie de măsuri, inclusiv acel Ordin dat de ministrul Turismului, prin care suprafața pentru autorizarea unei pensiuni a scăzut de la 1000 de metri la 200 de metri pătrați și practic, au intrat în legalitate unități de cazare care existau și funcționau. Ca atare, avem și o raportare mult mai mare a numărului de turiști. Modul în care s-a efectuat turismul în Delta Dunării a fost responsabil și nu au apărut probleme majore care să afecteze acest echilibru om-natură.
Cînd se pune problema creșterii numărului de turiști, se pune problema cât poate crește acest număr. Nu avem un studiu de impact, dar cele aproape 10.000 de locuri de cazare pe întreg județul, eu spun că asigură în acest moment o vizitare corectă a destinației turistice Delta Dunării și Dobrogea de Nord. E o întreagă discuție, trebuie să aflăm până unde mergem, însă este cert că trebuie să continuăm cu promovarea acestui produs turistic bazat pe turismul responsabil, bazat pe tradiții. ”, a declarat Cătălin Țibuleac.
Președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării le ureață ”La mulți ani!” celor care vor sărbători duminică Anul Nou pe stil vechi și le transmite tuturor românilor că îi așteaptă să viziteze județul Tulcea, în orice anotimp. El spune că Tulcea, Delta Dunării și Dobrogea de Nord sunt fantastice oricând și au multe de oferit, începând cu litoralul, gurile de vărsare ale deltei în Marea Neagră, cetățile, podgoriile, drumul vinului și, de ce nu, turismul ecumenic.
0 Comentarii