În Munții Măcinului au fost declarate primele două rezervații naturale din țară, după ce Regina Maria le-a vizitat și s-a declarat fermecată de tărâmul de basm de acolo și de vegetația din zonă. Dealul Consul și zona Niculițel, prin paleta diversificată a componentei floristice ne încântă și acum sufletul și reprezintă o minunată alternativă pentru petrecerea timpului liber în natură.
Primele rezervații naturale din România au fost în Munții Măcinului
Natura se dezvăluie într-un mod aparte în Munții Măcinului, astfel că această zonă din județul Tulcea a fost apreciată chiar și de Regina Maria și de Regele Ferdinand.
”Sunt zone întinse pe care cresc flori și există o specie de păr argintiu, pentru care Regina Maria a venit special cu invitații săi de onoare, consuli și diplomați, să picteze.
Prima rezervație naturală a fost declarată în România, de către Regina Maria. Ea a fost încântată de două zone deosebite din Munții Măcinului, pădurea de păr argintiu din zona Niculițel și dealul Consul sau fostul deal Cinel.
Ele au fost propuse să devină rezervații naturale, după o vizită a reginei Maria în anul 1926, iar în mai 1927, de Ziua Regelui s-a dat ordinul prin care s-au înființat primele două rezervații din România. Este vorba despre rezervația Consul, denumită și rezervația Regelui Ferdinand sau a dealului Cinel și Rezervația de păr argintiu de la Niculițel.
În acea vizită, Regina Maria a fost însoțită și de un farmacist, care îi oferea detalii legate de plantele rare din Munții Măcinului și astfel a aflat că unele dintre ele cresc doar în Dobrogea.
Dealul Consul este unul dintre cele 18 trasee amenajate în Munții Măcinului”, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul Administrației Naționale Parcul Munții Măcinului, Viorel Roșca.
În Munții Măcinului este o permanentă primăvară
Peste 1200 de specii de plante care cresc în Munții Măcinului îi atrag pe vizitatori în frumoasa zonă din județul Tulcea. În această perioadă au apărut deja viorelele, toporașii, brândușele galbene și vărgate, iar pădurea a devenit tot mai colorată.
”Pe cele 18 trasee pe care le-am amenajat în Munții Măcinului, turiștii pot vedea foarte multe plante. Pe fiecare traseu ai un peisaj diferit, iar componenta floristică este complementară față de traseul pe care l-ai vizitat anterior.
Pe traseul ”Dealul cu drum”, care merge din comuna Greci, până în satul Nifon, poți vedea viorele, toporași și două specii de ghiocei. Dacă mergi în zona Edirlen, mai spre nord, la Carasan-Teke și mânăstirea Celic Dere vei vedea poieni întinse cu lalele pestrițe, dar și garofița de stâncă și clopoțelul dobrogean, descoperit pentru prima dată în această zonă.
Paleta este foarte bogată și la tot pasul poți vedea numeroase specii de plante, în acest colț mirific de rai”, spune Viorel Roșca.
Parcul Național Munții Măcinului, rezervație naturală de interes național
Munții Măcinului sunt cei mai vechi munți din România, ca rezultat al orogenezei hercinice. Ei sunt situați în sud-estul țării, în nord-vestul Dobrogei, în județul Tulcea, între Valea Dunării, Valea Luncaviței și zona Cerna-Horia.
Parcul Național Munții Măcinului este o arie protejată de interes național și a fost declarată Rezervație a Biosferei în anul 1998. Aici se întâlnesc specii foarte rare de plante și este singurul parc național din țară care protejează suprafețe mari de vegetație stepică.
Originalitatea peisajului este dată atât de formațiunile mari din granit, cât și de contrastul între vegetația forestieră și pajiștile stepice.
Munții Măcinului reprezintă două continente, în miniatură
Botaniști importanți din întreaga lume au făcut cercetări și explorări în Munții Măcinului. Biodiversitatea și interferența climatică a acestor munți au determinat o varietate specifică, unică în Europa.
”Practic, Munții Măcinului reprezintă o sinteză în miniatură a două continente, Europa și Asia. Avem influența sarmatică de secetă, dar și pe cea central-europeană, marină, iar această eterogenitate climatică a dus ca, la tot pasul, să avem, ca într-un laborator așezate diverse crâmpeie de habitate. Acestea, în mod normal, se găsesc atât prin Europa, cât și în Anatolia, Iran, China sau Africa.
Caracterul reprezentativ al acestor munţi la nivel naţional este conferit de existenţa a trei etaje de vegetaţie caracteristice pentru Podişul Dobrogei, constituite din pădurile mezofile de foioase balcanice, pădurile xeroterme submediteraneene şi silvostepă cu păduri submediteraneene”, afirmă Viorel Roșca.
Acum, în Munții Măcinului, vizitatorii pot vedea brândușe, violete, viorele, toporași și alte plante de primăvară. În curând vor înflori bujorii și lalelele, astfel că traseele turistice vor prinde culoare și devin mai atrăgătoare pentru cei care vor să întâlnească primăvara în natură, la ea acasă.
Doresc sa ma inscriu pentru ca sunt fascinata de misterele Dobrogei.