Acoperișurile din stuf sunt emblematice pentru peisajul din Delta Dunării, iar în satele deltaice, meșteșugarii care le realizează transmit secretele acestei meserii, de la o generație la alta. Pentru a nu se pierde meșteșugul realizării acoperișurilor din stuf, Asociația GAL Delta Dunării, promovează, în cadrul proiectului „TOM – Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri”, importanța acestei meserii și a păstrării tehnicilor tradiționale locale, dar și pe cea a păstrării arhitecturii caselor tradiționale din localitățile Murighiol, Mahmudia, Nufăru și multe altele.
Acoperișurile din stuf din Delta Dunării păstrează vii tradițiile și conexiunea oamenilor cu natura
Admirăm arhitectura deosebită pe care o au casele tradiționale cu acoperișuri din stuf, de fiecare dată când ne plimbăm prin localitățile din Delta Dunării. Simple, dar deosebit de frumoase, văruite cu alb, cu ușile și geamurile vopsite cu verde sau în albastrul tradițional și acoperite cu stuf, aceste locuințe atrag privirile tuturor.
În localitățile de lângă Dunăre au început să apară tot mai multe case și pensiuni sau hoteluri care păstrează arhitectura tradițională a locului.
Pe unul dintre șantiere l-am întâlnit pe meșterul Enofrei Ivanov, care, deși are părul complet alb ce îi dă în vileag vârsta înaintată, se plimba sprinten în jurul unei case și le dădea indicații la doi tineri, în timp ce privea în sus, spre acoperișul clădirii în construcție.
L-am surprins în timp ce și-a luat un scurt moment de răgaz și am profitat de ocazie pentru a afla mai multe despre tainele acestei meserii care i-a marcat, practic, toată viața. S-a bucurat când i-am dat binețe și l-am întrebat cum este meseria pe care o iubește și o practică de mai bine de 60 de ani.
„Ce pot să spun … aceasta este cea mai frumoasă meserie de pe pământ. De când eram copil am învățat-o de la tatăl meu, apoi i-am transmis-o băiatului meu, iar acum îi învăț acest meșteșug și pe nepoții mei dragi.
Cât mai trăiesc, vreau să păstrez vie această tradiție în locul în care trăim. Acoperișurile din stuf spun și duc mai departe povestea strămoșilor noștri, care, din sărăcie le făceau așa. Timpul a demonstrat că modul în care bătrânii țeseau stuful este mai bun și mai eficient decât cu materialele moderne de acum.
Acestea nu sunt doar niște construcții simple, sunt mai mult decât atât. Îmi învăț nepoții că aceste acoperișuri din stuf spun povestea oamenilor care trăiesc în Delta Dunării, povestea acestor locuri frumoase, care este veche și autentică, și păstrează o parte din istoria și cultura noastră.
Este dureros pentru mine să văd că acest meșteșug se pierde, că noile construcții nu mai sunt în armonie cu natura, așa cum erau pe vremea mea. În loc să-și învelească locuințele cu stuf, acum, oamenii preferă tabla sau alte materiale, poate mai ieftine și mai rapid de montat.
Când văd că se mai construiesc astfel de case tradiționale, simt că încă le mai bate inima acestor localități de la Dunăre. Eu le transmit nepoților mei, toate secretele pe care le-am învățat în timp și sunt mândru că au ales acest meșteșug vechi, dar cel mai frumos de pe pământ.
Aceasta este arhitectura tradițională a caselor de aici. Chiar dacă nu se mai construiesc casele din chirpici, măcar acoperișurile din stuf să mai păstreze tradiția tehnicilor locale de realizare a locuințelor.
Nu mai avem pietrari, nu mai sunt oameni care să facă olane, dar măcar prelucrarea stufului să rămână și să păstreze vie această tradiție.
Stuful a fost mult timp învelitoarea preferată a ruşilor lipoveni, pentru că l-au procurat ușor, direct din baltă. Noi, meşterii, folosim două tehnici prin care realizăm aceste învelitori din stuf: ruseşte, prin dispunerea snopilor dinspre coamă spre streaşină şi nemţeşte, prin aranjarea stufului în straturi scurte, suprapuse peste şarpanta ale cărei leţuri sunt bătute des”, a declarat pentru Discover Dobrogea, meșterul Enofrei Ivanov.
Asociația GAL Delta Dunării îi încurajează pe tineri să ducă acest meșteșug mai departe
„Acoperișurile din stuf, prin frumusețea lor, încurajează chiar și turismul în Delta Dunării, însă ele sunt, în același timp, funcționale, iar construirea lor nu este o sarcină ușoară.
Dăruirea meșterilor cu mâini pricepute, care, cu măiestrie și cu multă dragoste pentru tradiții împletesc stuful și învelesc acoperișul caselor, este importantă pentru noi toți. Tocmai de aceea, Asociația GAL Delta Dunării promovează această meserie, în cadrul proiectului „TOM – Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri”. Putem spune că și frumusețea acestor case tradiționale învelite cu stuf contribuie la atragerea turiștilor în zonă și ajută ca Delta Dunării să fie pusă pe harta turistică a lumii.
Avem nevoie acești meșteri care transmit secretele și tehnica acestei meserii, de la o generație la alta. Acoperișurile din stuf nu sunt doar structuri funcționale, ci și părți vii ale istoriei și culturii noastre, simboluri ale unei regiuni în care omul și natura conviețuiesc în armonie.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Corina Popescu, reprezentant al Asociației GAL Delta Dunării.
Arhitectura dobrogeană a fost reînviată de Ordinul Arhitecților
Multe dintre pensiunile ridicate în Delta Dunării în ultimii ani cu fonduri europene au revenit la arhitectura tradițională. Și aceasta, deoarece Ordinul Arhitecților le-a impus încadrarea arhitecturală în respectivele zone rurale, pentru ca investitorii să obțină avizele necesare.
”Acum, toate pensiunile, multe dintre ele cu un bun simț și cu o arhitectură extraordinară, sunt făcute în mod tradițional și le vedeți aproape la tot pasul. Sigur, mai sunt și excepții, bineînțeles. Predomină materialele tradiționale, cum ar fi stuful, piatra naturală și lemnul. Dacă înainte oricine își făcea acoperișul din stuf, acum trebuie să ai suficienți bani pentru a apela la această variantă, deloc ieftină. Există o mulțime de tehnici care stau la baza acestui meșteșug, iar noi nu prea mai avem meseriași locali cum erau înainte”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arhitectul Alexandru Bălan.
Prelucrarea stufului și a papurei are un rol deosebit în Dobrogea
În Dobrogea, prelucrarea stufului, a papurei și a răchitei a avut și încă mai are un rol deosebit. Stuful și răchita sunt materii prime tipice zonei și se folosesc la construcția caselor și a anexelor, dar se realizează și împletituri pentru garduri, rogojini, coșuri și chiar suveniruri pentru turiști.
„În Mahmudia, de exemplu, sunt meșteri care împletesc obiecte de uz casnic și chiar există centre în care se fac împletituri din papură. Unele dintre zonele cele mai bogate cu papură din Delta Dunării sunt Mahmudia-Dunavăț – Canalul Sf. Gheorghe și Partizani – Crișan – de pe Canalul Sulina”, am mai aflat de la Corina Popescu, reprezentant al Asociației GAL Delta Dunării, ONG care promovează tradițiile locale în cadrul proiectului de cooperare „TOM – Tradiții, Obiceiuri, Meșteșuguri”, finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020.
0 Comentarii