Poveștile Măcinului, trasee pitorești și încărcate de istorie

Poveștile Măcinului sunt extraordinare, iar traseele din munții hercinici din Dobrogea ne prezintă un spectacol uluitor, în orice anotimp. Peste 1200 de specii de plante cresc în rezervație și ne încântă sufletul, în acest sezon, cu minunatele lor forme și culori. Pentru a completa atmosfera de basm, cei mai vechi munți din România au strâns, de-a lungul anilor, povești interesante, care îi captivează pe turiști.

Poveștile Măcinului sunt descoperite de vizitatorii care ajung în Dobrogea

Turiștii sunt atrași atât de peisajele spectaculoase oferite de Munții Măcinului, dar și de poveștile lor. Tocmai de aceea, unul dintre cele 18 trasee se numește ”Poveștile Măcinului”.

Poveștile Măcinului este un traseu care are 4 km și se poate face în două ore, cu plecare din localitatea Greci. Pe această rută se pot vedea eșantioane reprezentative din mai multe tipuri de habitate, de ecosisteme din zona Munților Măcin.

”În timpul drumeției pe traseul tematic, treci de la brâul de pădure iubitoare de umiditate aflat baza munților, prin păduri balcanice, cu stejari și cu mojdrean și apoi ajungi la sâmbovina dobrogeană, mai rară și endemică pentru Dobrogea.

Pe drum, apare deodată zona de stâncă și tufărișuri și apoi se ivesc creste ascuțite, în care vezi răsărind din stânca granitică niște candele cu flori minunate, streliția albe și două specii de merinana, aflată pe lista roșie europeană.

Sunt tot felul de specii viu colorate, care atrag astfel insectele, pentru a face polenizarea. În Rezervația Munții Măcinului există o bogăție de insecte, peste 1436 de specii, dar și peste 1200 de specii de plante.

Pe traseul ”Poveștile Măcinului” nu poți să nu remarci paleta viu colorată a plantelor.

Observăm cu ușurință ciucușoara de stâncă, de un galben intens, care răsare dintre stânci”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Viorel Roșca, directorul Administrației Parcul Național Munții Măcinului.

Munții Măcinului, cei mai vechi munți din România

Munții Măcinului s-au format în urmă cu 300-400 de milioane de ani, ca rezultat al orogenezei hercinice.

Specialiștii apreciază că, inițial, cei mai vechi munți din România au avut înălțimea de aproape 3000 de metri și au făcut parte din lanțul muntos care străbătea Europa de la vest la est.

Acum, cel mai înalt punct este Vârful Țuțuiatu, care are o altitudine de 467 de metri.

Traseul ”Poveștile Măcinului” și rezervația științifică Moroianu

Traseul ”Poveștile Măcinului” trece prin vecinătatea rezervației științifice Moroianu. Moroianu era un fel de cetate, cu un perete abrupt, pe care îl putem vedea și acum. Ea se află într-o vale adâncă, deoarece aceasta este caracteristica Munților Măcinului, ei au văi adânci și creste ascuțite.

Pe vremuri, dobrogenii se ascundeau în pădurea deasă și erau greu de găsit de către tătarii și apoi de turcii care au ajuns în Dobrogea.

Moroianu era o cetate naturală și acolo s-au întâmplat multe lucruri, dar armonia dintre om și natură în Dobrogea este perfectă.

Pietrele Mariei pot fi văzute pe traseul ”Poveștile Măcinului”

Pietrele Mariei pot fi observate pe traseul ”Poveștile Măcinului”. Din punct de vedere științific, Pietrele Mariei reprezintă un fenomen de aplatizare în eroziunea care a existat între două mari plăci, partea dinspre Turcoaia și cea dinspre Luncavița-Măcin, cu diferență de 200 de milioane de ani între ele și reprezintă o mărturie foarte importantă a orogenezei hercinice.

Potrivit poveștilor transmise din tată în fiu, în zona Greci a trăit  o dobrogeancă pe care o chema Maria. Ea a refuzat să fie soția unui agă turc și nu a dorit să își schimbe religia, astfel că a fost sacrificată, într-o procesiune publică, pentru faptele sale de nesupunere.

În Munții Măcinului sunt locuri de poveste, cu numeroase legende

Legendele nu lipsesc din locurile frumoase pe care le întâlnim pe traseele din Munții Măcinului. Poveștile Măcinului ne dezvăluie întâmplări cu haiduci, fete frumoase sau întâmplări magice.

”În apropiere de Cerna există peștera lui Terente, fugarul care să coboare pe stânci.  Se spune că peștera lui Terente are o galerie până la Turcoaia. Se intra pe la Cerna și în 4 km în linie dreaptă se ajungea la Turcoaia. Am găsit și acolo mai multe intrări și urmează să facem cercetări, împreună cu reprezentanții Institutului de Speologie din România.

O altă legendă este despre podul lui Gherghișan, fugarul din perioada interbelică și haiducii care au trăit în zonă. Acolo este și valea Glonțului, acolo unde a fost prins și rănit acest haiduc. În Dobrogea, ca urmare a tumultului istoric pe care l-a cunoscut acest ținut, legendele sunt multe și frumoase. În plus, ele sunt îmbinate cu poveștile pe care ni le transmit plantele și animalele din componența faunistică.

Fântâna de leac este unul dintre primele trasee înființate de noi la înființarea Administrației Parcul Național Munții Măcinului, în anul 2004.

La troița amenajată acolo, picură o apă cristalină și în vremurile cele mai secetoase, ca niște lacrimi de sfințenie și puritate.

Se spune că acolo, o fată care orbise, spălându-se și rugându-se la Maica Domnului și-a recăpătat vederea. De aceea și acum, oamenii care vin la mânăstirea Izvorul Tămăduirii, construită în imediata vecinătate a Parcului Național, merg acolo cu sfințenie și iau apă în sticle.

Într-adevăr, are și un gust deosebit, o puritate și o limpezime nemaipomenită, dar poți fi și influențat sufletește de această poveste. Chiar dacă nu ar avea puteri deosebite, această apă tot este apreciată, mai ales după ce mergi pe traseul Culmea Pricopanului și cobori la Fântâna de leac, după ce bei din pumn sau din paharul de acolo apă, simți că te furnică tot trupul și simți că îți iei vlaga din străfundul Munților Măcin.

Sunt multe povești frumoase! În Munții Măcinului avem doar 6 cursuri de apă pâraie foarte subțiri, din care se alimentează foarte multe viețuitoare, cum este ”regina de uscat”, broasca țestoasă dobrogeană”, a povestit pentru Discover Dobrogea, Viorel Roșca, directorul Administrației Parcul Național Munții Măcinului.

Primele două rezervații naturale din România au fost în Munții Măcinului

Nici Casa Regală a României nu este exclusă din poveștile Măcinului, deoarece inclusiv Regina Maria a vizitat cei mai vechi munți din țară. În primăvara anului 1926, în luna mai, Regina Maria a mers să picteze în Munții Măcinului, fiind însoțită de consuli și diplomați.

Regina a fost încântată de două zone deosebite, pădurea de păr argintiu din zona Niculițel și Dealul Consul sau fostul Deal Cinel. Ele au fost propuse să devină rezervații naturale, iar la un an după vizita reginei, în mai 1927, de Ziua Regelui s-a dat ordinul prin care s-au înființat primele două rezervații din România, rezervația Consul sau a Regelui Ferdinand sau a Dealului Cinel și Rezervația de păr argintiu de la Niculițel.

18 trasee și peste 1200 de specii de plante sunt în Munții Măcinului

Pe cele 18 trasee amenajate în Munții Măcinului, turiștii pot vedea foarte multe plante. Pe fiecare traseu sunt peisaje și flori diferite, care spun în mod diferit poveștile Măcinului. Sunt peste 1200 de specii de plante, astfel că toți vizitatorii apreciază că au ajuns într-un colț mirific de rai.

Peisajul de basm din Munții Măcinului este completat și de plantele foarte rare care cresc aici. Laleaua pestriţă poate fi admirată primăvara în câteva zone din Dobrogea. Este o floare protejată de lege și se află pe lista plantelor pe cale de dispariție, de aceea, cei care o găsesc nu trebuie să o rupă.

În curând vor înflori și bujorii, iar în Munții Măcinului sunt două specii. Una este cea comună, bujorul românesc, dar se întâlnește și bujorul de stepă, care este rar și protejat.

Important este ca în drumețiile noastre să nu călcăm pe aceste plante și să nu le rupem, pentru ca ele să reziste peste ani și să se bucure de frumusețea lor și copiii sau nepoții noștri.

Traseele cu încărcătură istorică din Munții Măcinului

În Munții Măcinului sunt 10 trasee peisagistice și 6 tematice, astfel că fiecare turist își poate alege ruta, în orice sezon, în funcție de ceea ce dorește să vadă în mod special.

Pe traseul tematic Niculițel, vedem cimitirul roman, iar de la releu avem o panoramă a lacurilor și localitatea se vede ca un fel de amfiteatru, ca o veche cetate.

Traseul Dinogeția le oferă turiștilor acces la cetățile din nordul județului Tulcea, care au și ele multe legende. Pe ruta Celic Dere-Carasan Teke, drumeții pot vedea cetatea getică de pe vârful Edirlen, care făcea legătura dintre cetatea Aegyssus și cetățile din nord, Noviodunum și Dinogeția. Este plin de istorie acest traseu.

Un alt traseu încărcat de istorie este Troesmis, cu acces din localitatea Turcoaia, care include cetatea daco-romană cu același nume. Fortăreața, fost oraș maiestuos și înfloritor în secolul I, ne dezvăluie acum vestigii arheologice importante.

Orice traseu alegeți să vizitați în această primăvară veți descoperi că poveștile Măcinului sunt captivante. În plus, veți fi încântați de culorile și peisajele spectaculoase pe care Munții Măcinului ni le oferă cu generozitate. Drumeție plăcută!