Poveștile frumoase se spun în locuri minunate, iar cele despre noua gamă de vinuri prezentată de Crama Hamangia ne-au fost dezvăluite într-un cadru de poveste, la Casa Pescarilor din Lunca. Atât gazdele, cât și reprezentanții Cramei Hamangia din localitatea Baia, județul Tulcea au pregătit evenimentul cu multă grijă pentru detalii. Vinurile, alb, roze și roșu au curs în pahare și au fost asociate cu preparate tradiționale dobrogene. Oaspeții s-au simțit minunat și au aflat istoria băuturii lui Bachus în Dobrogea, iar muzica și dansurile tradiționale au destins mai mult atmosfera.
Casa Pescarilor Lunca, un loc de vis pentru degustătorii de vinuri de la Crama Hamangia
Mii de turiști care ajung în destinația turistică Dobrogea solicită un tur în care să poată degusta vinuri, iar Casa Pescarilor din localitatea Lunca s-a pliat perfect pe această dorință a vizitatorilor.
Situată într-un cadru de vis, pe malul canalelor Lacului Golovița, înconjurată de ape și de stuf, Casa Pescarilor oferă, pe lângă peisaje de poveste, o experiență unică.
Turiștii pot savura gusturile Dobrogei de Nord, atât în ceea ce privește vinurile de Hamangia, cât și pe cele ale gastronomiei deltaice și ale culturii locale. Este o experiență pe care mulți dintre cei care ajung în destinația turistică și-o doresc, dar, de care nu prea se pot bucura în multe locuri din Dobrogea.
Un vin bun începe din vie
Somelierul István Péntek a fost cel care a prezentat pe terasa cochetă a Pensiunii Casa Pescarilor Lunca, noua gamă a vinurilor de Hamangia. Printre altele, el a declarat pentru Discover Dobrogea, că via Hamangia este cea mai îngrijită pe care a văzut-o în România în ultimii 15 ani. L-am întrebat dacă, prin natura meseriei, nu spune același lucru despre toate podgoriile. István Péntek a precizat că nu a mai zis acest lucru nimănui, dar că a fost impresionat de modul în care arată via din Baia.
”Este foarte curată, totul este dus la perfecțiune. Via este tăiată și legată cum trebuie, rândurile sunt bine ordonate, spațiul dintre ele este perfect curat, fără buruieni, butucii sunt irigați prin picurare, astfel încât să fie asigurat necesarul de apă pentru fiecare plantă, totul este impecabil”, a spus uimit somelierul. În plus, un lucru elementar pentru ca un vin să iasă bun este ca via să fie sănătoasă, aranjată, pregătită să dea un randament cât mai bun calitativ, nu neapărat cantitativ, a mai spus somelierul István Péntek.
Podgoria Hamangia, trei generații de viticultori
Denumirea Cramei Hamangia este dată după vechea denumire a localității Baia. Toată povestea viei și vinului de la Baia se leagă de localitatea în care se află plantația, de localizarea sa în proximitatea Deltei Dunării, folosind elementele care sunt specifice deltei, pe care, astfel, le promovează, a afirmat pentru Discover Dobrogea Ion Bălan, proprietarul cramei. El spune că viticultura a fost îndeletnicirea preferată a părinților și bunicilor săi. Familia sa a întrerupt această activitate în perioada colectivizării, atunci când via pe care o deținea a fost preluată de CAP. Abia după anul 1990 inginerul Ion Bălan a reluat activitatea de tradiție a părinților și bunicilor și a început să producă vinuri așa cum a învățat de la ei.
Noua gamă de vinuri Hamangia are o strânsă legătură cu delta
În cadrul evenimentului de prezentare a noii game de vinuri Hamangia, care a avut loc într-un cadru deosebit la Casa Pescarilor Lunca, proprietarul cramei a precizat că aceasta are o legătură strânsă cu delta și cu trecutul ei istoric. În plus, în logo ne sunt prezentați Gânditorul și consoarta lui, iar sloganul noii game este: ”Cultură de vinuri și gânduri”.
Gânditorul și femeia lui sunt reprezentați într-o formă grafică minimalistă și modernă. Alături de ei sunt prezenți mai mulți omuleți, ce reprezintă, de fapt, lumea grăbită în ziua de astăzi, care nu mai are timp și este invitată astfel să se oprească și să contemple, pentru că vinurile Hamangia trebuie servite într-o stare de meditație, spune Ion Bălan, proprietarul cramei.
Ataman, vinul care ne amintește de comandanții militari cazaci
Gamele de vinuri prezentate în cadrul evenimentului care a avut loc la Casa Pescarului Lunca sunt strâns legate de plaiurile dobrogene pe care sunt produse. Ataman este denumirea primei game de vinuri noi ale Cramei Hamangia. Ea a fost lansată și denumită așa, în cinstea primilor mari atamani care s-au așezat la începutul secolului al XVIII-lea în Delta Dunării.
Este vorba, desigur, despre cazaci. Chiar și denumirea Lacului Razim se spune că provine de la marele ataman Stepan Razin, care s-a mutat în zonă cu întreaga populație de cazaci. Aceasta a fost înfrântă în anii 1700, în cadrul Revoltei lui Mazepa. Atamanii erau atunci comandanți militari ai cazacilor. Ulterior, în zonă au mai venit ucraineni, lipoveni și alte etnii care formează un mix etnic omogen în județul Tulcea. În deltă, denumirea de ataman a fost dată și șefului unei formațiuni pescărești.
Ataman Fetească regală 2018
V-am spus povestea de la care a pornit ideea denumirii vinului Ataman, dar m-am pierdut în detalii și nu am prezentat calitățile acestuia. Este un vin foarte floral, expresiv și proaspăt, dar în același timp foarte complex. Recomandarea somelierului este ca atunci când gustăm vinul să vedem cât durează post-gustul, un lucru extrem de important.
Preparatul culinar pregătit de talentata bucătăreasă a restaurantului Casa Pescarilor Lunca pentru acest vin a fost un pește marinat, pentru că zona aromatică din vin, florală și fructată se regăsește și în peștele marinat. Potrivit somelierului, vinul Ataman Fetească regală 2018 poate fi asociat cu multe alte preparate pe bază de fructe de mare, pește sau carne de pui. Deoarece Casa Pescarilor este o locație axată preponderent pe produse din pește, tot meniul din cadrul degustării a fost conceput pe în funcție de bucătăria tradițională a zonei.
Pagaia, o gamă de vinuri inspirată de uneltele pescarilor
Pagaia este unealta cel mai des folosită în Delta Dunării. Indiferent că mai este denumită vîslă sau ramă, important este că acestă pagaie este la îndemâna fiecărui locuitor al deltei, spune proprietarul Cramei Hamangia, Ion Bălan. Să nu uităm nici de povestea povestea lui Ivan Patzaichin și de modul în care a ajuns campion mondial, în ciuda faptului că i s-a rupt pagaia în timpul competiției.
Sticla de vin are forma unei pagaie, iar eticheta simbolizează un culoar de concurs, astfel că îl determină pe cel care consumă vinul să se gândească ce reprezintă eticheta. Consumatorii conștientizează că desenul reprezintă, de fapt, niște culoare de concurs și este invitat să pornească în această întrecere continuă, care este viața.
Pagaia Sauvignon blanc
Pe terasa Casei Pescarilor Lunca, la vinul Sauvignon blanc din gama Pagaia s-au servit creveți. Somelierul István Péntek spune că s-a apelat la această asociere culinară, deoarece în vin se găsește o ușoară onctuozitate, o corpolență destul de mare pentru un vin alb, iar textura sa ușor cremoasă se potrivește foarte bine cu creveții.
Pagaia Sauvignon blanc are arome discrete, dar foarte elegante de citrice în principal, iar în secundar se simte un parfum slab de flori de soc.
Gama Kultura ne prezintă mix-ul etnic din Dobrogea
Gama de vinuri Kultura are o semnificație mai vastă. Ea ne amintește de Cultura Hamangia, de cultura viței-de-vie, care este la fel de veche, dar și de multiculturalitatea etnică din județul Tulcea. Pe eticheta gamei Kultura este o grafică pestriță, care reprezintă mix-ul etnic prezent în zona Dobrogei de Nord, dar care, în ansamblu este foarte frumos și într-o armonie deplină.
Muscat Ottonel demi-dulce din gama Kultura a fost asociat cu plăcinta dobrogeană, care este dulce și conține stafide. Aromele vinului sunt în aceeași notă cu cele ale plăcintei dobrogene, un produs tradițional aflat în curs de înregistrare de către Paula Vals, prin Asociația Tradițional Moesis din Tulcea, pe sistemul european de calitate Indicaţie Geografică Protejată.
Vinul, un bun ambasador al Dobrogei
Desigur, din fiecare gamă au fost prezentate în cadrul degustării câte două tipuri de vin și preparatele asociate acestora. Mihaela Feodorov, administratorul Pensiunii Casa Pescarilor Lunca a declarat pentru Discover Dobrogea că au participat aproximativ 130 de invitați la eveniment, atât turiști cazați în pensiune cât și oficialități.
„Asocierile culinare la vinuri au fost făcute în funcție de specificul zonei. S-a luat în considerare faptul că locația noastră are un meniu axat preponderent pe pește”, a mai spus Mihaela Feodorov. Ea a precizat că va mai organiza astfel de degustări, ori de câte ori vizitatorii din destinația turistică vor dori să aibă parte de o experiență inedită, deoarece vinul este cel mai bun ambasador al Dobrogei. În plus, dansurile ansamblului Dobrogeanca și ritmurile de chitară ale cunoscutului muzician Radu Captari i-au fermecat de-a dreptul pe oaspeții invitați la Casa Pescarilor.
Turismul oenologic se dezvoltă timid
Turismul oenologic trebuia să fie dezvoltat demult în România, însă niciodată nu este prea târziu. Șefa biroului de comunicare din cadrul Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Corina Davidov a precizat pentru Discover Dobrogea că există mii de turiști care vor să vină în regiune și să participe la degustări de vin.
Ei sunt interesați să vadă via, crama, să guste un vin din zona în care se află, să le fie prezentate tradițiile gastronomice și să își facă astfel o imagine completă asupra Deltei Dunării, cu oamenii ei, cu ospitalitatea lor, cu dansurile tradiționale. Inclusiv arhitectura caselor din Dobrogea de Nord îi fascinează pe turiști, acele case albastre cu acoperișul din stuf, extrem de fotografiate de toți vizitatorii.
Cu siguranță vom asista în următorii ani la un interes crescând al tuturor cramelor pentru dezvoltarea unor astfel de spații de prezentare și degustare. Până atunci însă, producătorii de vin care nu au unde să își primească turiștii apelează la restaurantele din regiune, reprezentative pentru produsele pe care vor să le promoveze.
0 Comentarii