Mulți localnici și turiști admiră Blocul Rotund (MF1) sau Blocul Creion cum mai este denumit, situat pe str. Mircea cel Bătrân din Constanța, un imobil impozant, cu vedere la mare și cu o arhitectură deosebită. Am aflat chiar de la proiectantul clădirii, arhitectul Alexandru Costandache, care este povestea blocului construit în perioada socialistă, între anii 1985-1987.
Pentru a fi construit mai repede, Blocul Rotund a fost declarat proiect-tip, în loc de unicat
În anul 1985, arhitectul Alexandru Costandache a elaborat mai multe proiecte de anvergură: blocul MF1, de pe str. Mircea cel Bătrân nr.84, denumit, datorită formei sale, Blocul Rotund sau Creion, Policlinica nr.2 de pe str. Ștefan cel Mare și blocurile turn din zona Gării Constanța (I 11, I12 și I13).
Blocul Rotund sau Creion are propria lui poveste, pentru că, în perioada comunistă nu era foarte simplu să proiectezi clădiri unicat.
„Blocul a fost realizat în perioada 1985 – 1987, conform unui Detaliu de Sistematizare care cuprindea, în capătul B-dului Ferdinand, un bloc turn. Problema a fost că trebuia să facem lucrarea repede, iar dacă voiam să fac un bloc unicat era o nebunie în perioada aceea, astfel că l-am declarat proiect-tip.
De fapt, am pornit de la un proiect din care au rămas numai lifturile și structura, în principiu. Am avut drept model, blocul turn de la colțul Spitalului Județean Constanța și am stabilit împreună cu dl. director să declarăm viitorul bloc un proiect-tip, pentru că se aproba imediat, în timp ce, pentru proiectele unicat, se dădeau aprobările foarte greu.
Și atunci, am luat blocul de lângă spital, ca principiu de plecare, am păstrat lifturile și împărțirea apartamentelor și, după aceea, pentru că nu trebuia să aibă spate, l-am făcut rotund. S-a umblat la structură, dar am preferat să îl declarăm tip.
Execuția lui a fost destul de laborioasă, deoarece, practic, blocul ține tot malul de pământ din dreptul plajei Modern. Clădirea are 48 de coloane cu grosime de 1,08 m și de 17 m lungime. Geotehnicienii au stabilit cota de fundare cam la nivelul mării.
A face așa ceva acum, în Constanța, pe taluzul acesta, costă cam 1/3 din toată clădirea, adică este destul de scump. Atunci s-a aprobat și nu se putea construit altfel, pentru că așa au dat soluția geotehnicienii.
Mulți m-au întrebat de ce nu am mai făcut vreo două niveluri. Blocul este -2, -1, parter, și 10 etaje. Era o problemă tehnică, pentru că aceste coloane, fiind 48 la număr, puteau să mai țină 3-4 niveluri, dar nu aveam voie, pentru că în Detaliul de Sistematizare era trecut P+10 și nu se mai puteau face modificări.
Locuințele pornesc de la etajul 1, iar la acea vreme, deși construcția blocului a fost mai scumpă decât pentru alte imobile, nu se făcea legătura între prețul clădirii și toată infrastructura. Pentru că, un bloc ca acesta, dacă l-am face acum, costă foarte mult. Din ce îmi aduc aminte, imobilul a costat vreo 18 milioane de lei vechi și 30%, adică vreo 5 milioane de lei a fost numai infrastructura.
Atunci nu conta prețul la care ajungea construcția clădirii, pentru că apartamentele se repartizau. Nu se făcea vânzarea către proprietar în funcție de cât a costat blocul, deoarece, dacă se întâmpla asta, era, probabil, foarte scump”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arhitectul Alexandru Costandache.
Cine s-a mutat în Blocul Rotund, la acea vreme?
Fiind un bloc mai deosebit și amplasat pe malul mării, l-am întrebat pe arhitectul Alexandru Costandache cine s-a mutat în noile apartamente, în 1987.
„Ca să vă spun sincer, noi știam cine se mută în apartamente. Dădeam planurile și schemele pentru fiecare locuință, cum se face și acum, iar UJCML-ul era, pe vremea aceea, societatea care făcea repartizările.
Au fost vreo câteva persoane care m-au contactat pentru niște amenajări interioare, pentru că doreau să modifice niște ziduri, nu au vrut să aibă probleme cu structura. Știu că erau vreo doi din București, în rest, se făceau repartiții, pentru că era ca orice bloc din zonă, nu reprezenta ceva deosebit la vremea aceea.
Eu nu mi-am dorit un apartament în acel bloc. M-am mutat într-unul din noile imobile de la Gară, I-urile pe care le-am proiectat, pentru că acolo erau apartamente mai mari.
La Blocul Rotund sunt 3 apartamente de două camere și unul de 3 camere pe fiecare nivel.
L-am proiectat într-o perioadă în care era ceva mai multă libertate. Noi am lucrat și în anii 1973-1975, când era mult mai greu, iar apartamentele erau mai mici. Acestea din 1984-1987 au fost puțin mai mari, pentru că asta dorea și lumea, iar noi mai păcăleam puțin, erau secretele noastre, că mai rotunjeam suprafețele. Era foarte multă severitate atunci, dacă aveam 10 cm în plus, nu se aproba proiectul.
Noi am lucrat atunci foarte greu, copiii aceștia care proiectează acum nu își dau seama de greutățile prin care treceam. Am făcut tamburul acela ca să mai lungesc un nivel. La ultimul etaj am făcut uscător și cam asta e”, a precizat arhitectul Alexandru Costandache pentru Discover Dobrogea.
Datorită formei sale, mulți își imaginează că blocul are camere semirotunde
Fiind un bloc rotund, multă lume crede că și camerele apartamentelor sunt semirotunde. Proiectantul a infirmat însă această ipoteză și a precizat că toate camerele au pereții drepți.
„Nu este rotund nimic. Blocul acela de la spital, după modelul căruia l-am construit pe cel de pe malul mării, are o teșitură foarte mare. Eu am mutat diafragma aproape un metru și din cercul care mi-a ieșit am mutat diafragma pentru a veni aproape tangent. Am creat iluzia că este rotund, dar el este poligonal.
Singurele probleme tehnice pe care le-am întâpinat au fost la partea de fundații, deoarece structura aceea de stâlpi care țin malul a necesitat multă muncă.
În aceeași perioadă am lucrat și blocurile de la Gara Constanța, care sunt mai înalte, I-urile acelea 3.
Acum, problema este de altă natură, este o modă minimalistă. Noi încercam pe atunci să umblăm la forme, acum, blocurile sunt simplificate. Și eu am făcut și fac și în continuare proiectare, dar, arhitectura aceasta mai veche este mai apreciată de oameni. Sincer și noi ne-am săturat de pereți cortină, parcă trebuie și altceva”, am aflat de la Alexandru Costandache, care este arhitect din anul 1973.
Desenele din cadrul articolului fac parte din expoziția „Constanța anilor 60, 70 și 80 – demolări, realizări arhitecturale și urbanistice”, realizată de arhitectul Radu-Ștefan Cornescu și organizată de Ordinul Arhitecților din România – Filiala Dobrogea, la Muzeul de Artă Constanța.
Foto cover: Virgil Dragomir
Un adevarat exemplu despre cum ar trebui proiectate noile blocuri!
Impartirea este PERFECTA! Aspectul, foarte frumos, super decent pentru limitarile vremii!