fbpx
Plăcinta creață făcută după rețeta grecilor din Dobrogea este delicioasă

octombrie 14, 2022

placinta-creata-facuta-dupa-reteta-grecilor-din-dobrogea-comuna-izvoarele-judetul-tulcea-are-o-reteta-veche-de-peste-100-de-ani

La poalele Dealului Consul, într-o gospodărie de greci din comuna Izvoarele, bunica Petrana ne-a preparat o plăcinta creață, așa cum a învățat de la mama dânsei. Într-un un cuptor cum rar mai întâlnești astăzi, construit în bucătăria veche, făcută din pământ, plăcinta s-a copt la foc domol și s-a rumenit precum frunzele toamnei.

Plăcinta creață sau cavrâmnea, este gătită de peste 100 de ani, de grecii din Dobrogea

Bunica Petrana are 76 de ani și nu stă o clipă locului. Are o curte mare, cu pisici, cățel, găini, legume și pomi fructiferi și spune că gospodăria îi asigură tot ce îi trebuie, astfel că nu cumpără nimic din comerț.

bunica-petrana-comunitate-greci-izvoarele-tulcea-placinta-creata

Cămara este plină cu zarzavaturi, gemuri și compoturi, pe care le face în fiecare vară. Plăcinta creață, cavrâmnea cum îi zic grecii din Dobrogea, o face de când avea 17 ani și nu a schimbat nimic la rețetă. În Dobrogea, această plăcintă este foarte cunoscută, astfel că nici nu se mai știe cine a făcut-o pentru prima dată, însă, important este că gustosul preparat face parte din gastronomia dobrogeană.

reteta-placinta-creata-dobrogeana-greceasca-izvoarele-tulcea-bunica-petrana

”Acesta era obiceiul la noi, sâmbăta, duminica, mama trebuia să taie un pui. Atât mâncam noi pe săptămână, un pui sau o găină. Și făcea tocăniță și plăcinte. Asta era lege. În rest, se muncea, în cursul săptămânii nu avea timp să facă. Eu stăteam lângă ea și am învățat să gătesc.

Sâmbăta și duminica era bucurie mare, mâncam bine, iar de luni iar porneam la muncă. Atunci mergeam cu căruța și plecam dimineața și veneam seara. Vara, de exemplu, mama secera și mâncarea cea mai bună era compotul de caise. Aduna caise, făcea compot într-o oală de pământ, pe care o lega bine, o lua în căruță și aia mâncam, apoi luam coasa și coseam până ne ieșea untul.

reteta-placinta-creata-dobrogeana-greceasca-izvoarele-tulcea-dobrogea

Plăcinta creață se face cu apă, sare, făină, brânză, ouă și lapte. Tava o ungem cu untură, că este mai sănătoasă și mai dulce.

Avem nevoie de 1 kg de făină, jumătate de linguriță de sare, 400 gr brânză sărată – 200 gr de vacă și 200 gr de oaie, 4-6 ouă, 100 ml apă, 500 ml lapte gras de vacă și o lingură plină cu untură.

reteta-placinta-creata-greci-dobrogea-izvoarele-tulcea

Se amestecă făina cernută cu apă și sare până se face un aluat puțin mai moale, apoi se ia cu mâna și se frământă pe masă, cu făină. Din cantitatea aceasta facem 3 bile, din care se întind tot atâtea foi.

reteta-placinta-creata-greci-dobrogea-izvoarele-tulcea

Brânza fărâmițată se împarte tot în 3 părți egale. Foaia se întinde cu vergeaua și trebuie să fie cât mai subțire. Peste ea se pune brânza, care nu trebuie să fie foarte multă.

placinta-creata-cu-branza-reteta-greci-izvoarele-tulcea-dobrogea

Se împăturește foaia dintr-o parte și din cealaltă până la jumătate și apoi se încrețește, iar dacă este nevoie, se taie, în funcție de mărimea tăvii.

reteta-placinta-creata-izvoarele-greci-dobrogea-tulcea

Tava se unge bine cu untură și după ce se pun toate foile în tavă, se pune și peste ele untură.

reteta-placinta-creata-dobrogea-izvoarele-greci-tulcea

Se bat bine 5-6 ouă, se adaugă 500 ml de lapte gras de vacă și se toarnă peste foi, apoi tava se bagă în cuptor până se rumenește plăcinta.

reteta-placinta-creata-greceasca-dobogeana-izvoarele-tulcea

Cu cât sunt mai multe ouă, cu atât plăcinta creață se umflă mai mult și este mai bună. Peste ouăle bătute pun laptele și amestec bine, apoi torn această compoziție peste foile de plăcintă. Nu fac cu iaurt, pentru că stă deasupra, se formează o pojghiță și nu se văd crețurile de la plăcintă, dar laptele intră și dedesubt și fierbe, iar la final se vede frumos și are un gust foarte bun.

reteta-placinta-creata-dobrogeana-greceasca-dobrogea-izvoarele-tulcea

La plăcintă îmi intră în tavă 3-4 foi. Depinde, le fac mai micuțe, să intre în tava rotundă de tuci. Am învățat pe la 17-18 ani de la mama să fac plăcintă și pâine.

Noi avem totul ecologic, începând de la pâine, fructe, legume, lapte, cartofi, ceapă, usturoi, roșii, castraveți, gemuri, bulion, totul este cu produse din grădina noastră. Nu avem nimic cumpărat. Mi se pare că este mai bine, mai sănătos”, a precizat bunica Petrana, pentru Discover Dobrogea.

Localnicii din Izvoarele vorbesc în limba greacă și gătesc mâncare grecească

În comuna Izvoarele din județul Tulcea, locuiește, de aproape 200 de ani, una dintre cele mai vechi comunități de greci din România. Numele vechi al satului este de origine turcească – Alibichioi sau Alibeichioi – satul lui Ali-bei, iar prima atestare a localității este datată în 1543.

bunica-petrana-povestea-grecilor-din-comuna-izvoarele-tulcea

Bătrânii mai păstrează tradițiile, însă mulți tineri au plecat din țară. În timp ce prepara plăcinta creață, bunica Petrana mi-a spus povestea grecilor din localitatea Izvoarele.

”Se spune că prin anul 1830 emigrau 5 familii de greci și 5 familii de turci și au înnoptat aici. Noaptea, o femeie din grup a născut și au rămas în zonă, nu au mai plecat.

Grecii rămas aici, au format familii mai departe, au născut, au crescut, au făcut case. De-a lungul timpului, satul s-a mai numit Alibichioi și Filimon Sârbu, iar acum îi zice Izvoarele.

satul-izvoarele-tulcea-comunitate-greci-dealul-consul

M-am născut aici. Copilăria era frumoasă, dacă nu aveam televizor și telefoane, ne jucam cu toți copiii pe stradă, aveam colegi și prieteni și ne înțelegeam foarte bine. Satul era foarte mare, avea 2000 de familii, iar acum nu știu dacă mai sunt 200 de familii. Bătrânii au murit, tinerii au plecat, am rămas noi, bătrânii.

În sat, cu toții vorbeam grecește, dar nu greaca curată. La noi, greaca este amestecată cu turca, pentru că erau și turci când a pornit satul, astfel că și limba și mâncarea sunt amestecate. Eu am înțeles foarte bine limba când am mers în Grecia, nu știam să vorbesc la fel ca ei, dar înțelegeam tot ce spuneau. Am stat 10 ani în Atena, la fiul meu.

Noi avem, în Izvoarele, biserică pe stil vechi și ținem sărbătorile după calendarul Iulian. Pe vremuri, la Izvoarele, toată lumea mergea pe stil vechi, acum, însă, mulți au început să meargă pe stil nou. În Grecia nu este așa, este exact ca în România, dar mai sunt și oameni care au rămas pe stil vechi. De exemplu, noi sărbătorim Crăciunul pe 7 ianuarie.

bunica-petrana-reteta-placinta-creata-greceasca-dobrogeana-izvoarele-tulcea

În Izvoarele gătim mâncare grecească, pentru că așa am învățat de la părinți. Facem pâine la cuptor, plăcinte și de toate.

Când o ajutam pe mama să facă pâine, nu o puneam în tăvi, cum facem acum. Mama punea aluatul în niște cobilițe cu prosop, o lua pe mână și o așeza direct în cuptor, pe vatră.

paine-facuta-de-bunica-petrana-grecoaica-din-comuna-izvoarele-judetul-tulcea

Pâinea avea, pe vremuri, cenușă dedesubt. Acum o punem în tăvi, să fie mai igienic. Și acum este bine, pentru că avem apă și curent electric. Înainte aveam lampă și când ne trezeam, primul lucru pe care îl făceam era să ștergem sticla de la lampă. Când o aprindeam seara trebuia să fie curată și pregătită”, a povestit pentru Discover Dobrogea, bunica Petrana Niculache.

 

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

Ia românească a fost înscrisă în Patrimoniul UNESCO

Ia românească a fost înscrisă în Patrimoniul UNESCO

De Ziua Națională a României, cămașa cu altiță sau ia românească a fost inclusă de către Comitetul UNESCO, pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanității. Ia românească sau cămașa cu altiță este recunoscută universal Dosarul ”Arta cămășii cu altiță – element de...

Pin It on Pinterest