fbpx
Pavilionul Regal, ”Cuibul reginei” din Portul Constanța

iulie 22, 2021

Resedintele regale din Constanta

Pavilionul Regal din Constanța, ”cuibul” iubit de reginele Elisabeta și Maria, are o poveste care a început cu peste 140 de ani în urmă, după Congresul de la Berlin, din 1878, când Dobrogea s-a alipit României. Regele Carol I avea o viziune economică despre mare și a insistat pe lângă politicienii români să fie construit Portul Constanța, iar 10 ani mai târziu au început lucrările de construcție și amenajarea un port modern în orașul de la malul mării. Pavilionul Regal sau Cuibul Reginei cum i se mai spune căsuței modeste din port a fost construit în anul 1909, de către Anghel Saligny și inginerii săi, în semn de omagiu față de familia regală. Acum, în clădirea care nu mai seamănă cu cea inițială, este Muzeul Portului Constanța.

Pavilionul Regal, darul inginerilor din Portul Constanța pentru Regele Carol I

Inginerii care au lucrat la realizarea Portului Constanța sub conducerea lui Anghel Saligny au construit un mic pavilion, în semn de omagiu față de Regele Carol I, care a insistat foarte mult pentru construcția portului. Regele nu știa că va fi realizată această construcție și abia în 1911, când a venit în prima sa vizită în port, a fost condus la Pavilionul Regal.

Resedintele regale din Constanta

Clădirea inițială era foarte modestă, cu un picior de piatră deasupra căruia se afla o cabană mică din lemn susținută pe console de fontă, căreia i-au spus Pavilionul Regal. Deși familia regală avea un Palat Regal în Constanța, Regina Elisabeta se simțea înstrăinată în acea reședință. Ea spunea că este prea departe de mare și a optat pentru Pavilionul regal, după ce acesta le-a fost dăruit.

”În zona digurilor și a Cuibului Reginei au lucrat doi ingineri, Petrică Zahariade și arhitectul-șef, constructor și antreprenor, care avea nume italian dar trăia în Constanța, Batinelli. Cred că Zahariade este cel care a făcut schițele pavilionului.

În 1909-1911, construcția avea forma unei ambarcațiuni și camerele semănau cu niște cabine de vapor. După ce imobilul a ars în 1927 din cauza unui scurt-circuit, el a fost reconstruit între anii 1928-1929, iar cerința pentru realizarea celui de-al doilea pavilion a fost ca arhitectura să fie asemănătoare, dar să se folosească beton și cărămidă.

pavilionul-regal-cuibul-reginei-portul-constantaAl doilea pavilion a fost proiectat de Victor Ștefănescu, unul dintre marii noștri arhitecți și tot el a făcut schițele pentru mobilierul care a existat în clădire. Singura cerință a fost să păstreze forma de ambarcațiune care plutește spre valurile mării, motiv pentru care a păstrat piciorul din piatră”, a declarat pentru Discover Dobrogea, George Varsami, custodele Muzeului Portului Constanța.

Cel mai mult s-a bucurat de această construcție regina Elisabeta, pentru că iubea marea. Regina Elisabeta spunea că ”dacă ar exista o noțiune a eternității, aceasta ar fi marea”, deoarece este în necontenită mișcare.

Regina Maria a fost în vizită la Pavilionul Regal

Regina Maria a mers la Pavilionul Regal din Portul Constanța de mai multe ori și a povestit în memoriile sale că Regina Elisabeta iubea acel loc.

”Constanța nu e mare sau excepțional de largă, alăturată cu alte porturi, dar nouă ni-a fost de însemnătate deosebită, cu interes, cu mulțumire ne-am uitat zi de zi la creșterea ei.

Îi cunoșteam corăbiile, ofițerii, marinarii, îi cunoșteam sunetul fiecărui semnal, rostul fiecărui steag și în cele mai încurcate colțuri am străbătut ca să le cercetăm, pe vreme liniștită și în vijelie am pornit de acolo spre luciu.

Marea noastră mulțumire era să vedem cum intră și pleacă vasele și un veșnic interes era să descoperim ce steag poartă pe dânsele. Bătrâna Regină Elisaveta împărtășea iubirea noastră pentru Constanța. Un mic pavilion fusese ridicat pentru dânsa în jos de oraș, pe dig, unde cheltuia în anii din urmă multe din zilele ei în odihnită mulțumire.

pavilionul-regal-cuibul-reginei-portul-constantaMă întreb dacă mai stă în picioare căsuța cea iubită unde și eu am trăit în atâtea rânduri. Apele se băteau de temeliile ei, goelanzii zburau în nori albi în jurul acoperișului, soarele făcea să scapere scântei din geamuri și în zilele de furtună vântul urla, dând târcoale zidurilor.

Îmbrăcată toată în alb, bătrâna Regină putea fi văzută totdeauna pe terasă, într-un jeț comod, cercetând cu ochii obosiți zările largi, pe când un dor tot așa de larg ca și dânsele îi umplea sufletul acela care părea totdeauna neîmpăcat.

Vuietul Mării îi întovărășea gândul și albele pânze plutind pe ape i se păreau atâtea iluzii care-i părăseau sufletul una câte una… Noaptea, ea se ridica de mai multe ori din pat ca să salute corăbiile în plecare ori să întâmpine pe cele care-și făceau intrarea în port. Marinarii cunoșteau bine figura ei albă ca zăpada și Constanța era mândră de iubirea pe care i-o păstra ea. Purtând grija unei vieți mai active, eu nu stăteam necontenit în același loc ca să cercetez cu ochii Marea”, povestește Regina Maria în memoriile sale.

Cuibul Reginei a fost refăcut în 1923

Pavilionul a fost distrus în Primul Război Mondial. În 1923 el a fost reparat şi amenajat și a devenit una dintre destinaţiile favorite ale familiei regale române.

”În 1923 a fost refăcut în întregime Cuibul Reginei, pe același schelet al cabanei cu pereți din lemn, care trona deasupra consolelor de piatră.

Chiar mă uitam într-un articol din Dobrogea Jună din 1920, în care Cuibul Reginei era arătat, fotografiat, după Primul Război Mondial. Probabil, când trupele bulgare au venit aici nu a mai rămas absolut nimic, a fost distrus aproape în întregime. Au dispărut instalațiile de încălzire, cele electrice, iar pagubele erau estimate de către inginerii portuari de la vremea respectivă la aproximativ 200.000 de lei. Dar, bineînțeles că Pavilionul Regal nu se afla pe lista de priorități privind reconstrucția țării.

Abia în 1923 Ministerul Comunicațiilor le-a cerut conducătorilor Portului Constanța să întocmească un deviz estimativ pentru lucrări. Ei trimiseseră deja din 1922 un astfel de deviz, care ajungea la suma de 13.000, dar, prin adăugarea coeficienților de reparații s-a ajuns la circa 500.000 de lei.

Din păcate, în ianuarie 1927, din cauza unui scurt-circuit, clădirea a luat foc în întregime și a fost distrusă. Astfel, s-a decis să se refacă după planurile inițiale, dar pentru a nu risca un nou incendiu s-a propus folosirea de materiale ”incombustibile”, cum scria în document și s-au realizat pereți din cărămidă și plafon din beton armat.

pavilionul-regal-cuibul-reginei-portul-constantaIarna din 1929, considerată cea mai cruntă a secolului trecut, a provocat înghețul mării și prinderea unor vapoare în gheață, chiar lângă Farul Carol I. S-au realizat multe fotografii la vremea respectivă și, spre norocul nostru, dar ghinionul celor care au trăit atunci, câteva fotografii surprind Cuibul Reginei în noua sa formă.

Din anul următor, 1930, regele Carol al II-lea a preluat puterea și vizitele sale s-au redus la participarea la Ziua Marinei pe 15 august, fără a sta însă prea mult pe aici. El nu a pomenit în jurnalul său absolut niciodată de faptul că a venit la Constanța și s-a cazat la Cuibul Reginei sau la Pavilionul Regal.

În schimb, regina Elisabeta era foarte încântată de acest cuib. Regina Maria a precizat în memoriile sale, că regina Elisabeta era singura persoană căreia îi plăcea cu adevărat vântul și putea să stea ore în șir în curentul de pe malul mării. În lateral spre partea stângă se afla poarta de intrare în port și stătea toată ziua pe terasă scuturând o batistă albă și strigând binecuvântări, marinarilor de pe navele care intrau și ieșeau chiar pe lângă pavilionul dumneaei.

În presă se spunea deja Pavilionul Reginei, regele fiind mai rar prezent în zonă. Tot Regina Maria își amintește că unchiul, așa cum îi spunea Regelui Carol I, le-a făcut o surpriză deosebită și au putut să stea 3 săptămâni la Pavilionul Regal, vacanță despre care a spus că a fost fericirea vieții lor, atât pentru Majestatea Sa, cât și pentru Regina Elisabeta.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, George Varsami, custodele Muzeului Portului Constanța.

În anii 60 Cuibul Reginei trebuia să fie demolat

Prin anii 60 s-a luat decizia demolării integrale a clădirii, pentru a fi construite platformele portuare.

”Bineînțeles că era un pretext pentru dărâmarea unei clădiri care amintea de familia regală și de simbolurile regalității și, sub pretextul construirii digului de larg, s-a dispus demolarea întregii clădiri. Din fericire pentru noi, inginerii din vremea respectivă au cerut un spațiu pentru amenajare de șantier și în felul acesta a mai rămas o treime din clădirea inițială.

Din fericire există multe fotografii, mulțumită celor care se ocupau cu editarea cărților poștale, vederi cum le spunem astăzi. Multe dintre ele surprind imagini din port și în special Cuibul Reginei. Chiar la vizitele oficiale din 1911, 1912, regina era prezentă și apare îmbrăcată în alb, tot timpul ușor de recunoscut. Datorită acestor cărți poștale avem destule imagini din perioada respectivă.

cuibul-reginei-din-portul-constantaDin păcate, după anii 60, din ce a mai rămas s-a revenit cu planșee care au acoperit acest imobil și astfel a dispărut senzația pe care ți-o dădea o clădire care parcă se ridica în aer. Acum este mai pământeană, ca să zic așa”, spune George Varsami, custodele Muzeului Portului Constanța.

Regele Mihai nu a mai recunoscut Pavilionul Regal în care se juca în copilărie

Regele Mihai a venit în 1998 la un eveniment la Muzeul Portului Constanța și și-a amintit cum își petrecea vacanțele la Pavilionul Regal.

”Am văzut o fotografie a Majestății Sale Regele Mihai, bănuiesc că este făcută prin 1926, înainte de incendiu, când avea cam 5 ani. Atunci când a venit la pavilion a spus că de pe terasa pe care este fotografiat pescuia gingirică.

Mă amuză faptul că și-a putut aminti acest termen, uzitat numai de cei care sunt în zonă. Cu siguranță a avut lângă el pescari din clase sociale diferite, pentru că nu putea să îl învețe altcineva acest termen.

Ne-a povestit cum era amenajat pavilionul, dar nu a mai recunoscut nimic, pentru că toate lambriurile, monogramele, mobilierul, totul a dispărut, nu se mai păstrează nici un obiect din vremea în care acolo mergea familia regală”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, George Varsami, custodele Muzeului Portului Constanța.

 La Pavilionul Regal a fost în vizită și familia imperială rusă

Un moment important în istoria Constanței este legat de Pavilionul Regal, unde, pe 1 iunie 1914 a venit familia imperială rusă. Acolo, au avut loc întâlniri și a fost luată o masă de prânz, de către familia regală română și cea imperială rusă, pentru că se punea la cale căsătoria Prințului Carol cu Marea Ducesă Olga.

Ei nu s-au plăcut și nu s-au iubit, dar, locotenentul Dragalina, care se afla acolo, povestește că s-au întâlnit pe terasa Pavilionului regal în câteva rânduri, nu prea își vorbeau, dar au stat împreună pentru că așa prevedea protocolul.

La un moment dat, Maria, una dintre fiicele țarului a făcut niște fotografii extraordinare, care se găsesc în Arhivele din Sankt Petersburg și din care se vede cum arăta Portul Constanța fotografiat chiar de pe terasa Pavilionului regal de către o principesă rusă, care avea să moară alături de întreaga familie imperială rusă, câțiva ani mai târziu. De fapt, a fost ultima vizită în afara țării a acestei familii cu un destin tragic.

De la Pavilionul Regal au mers spre Catedrală, printr-un spațiu special amenajat de Petre Antonescu, apoi au fost pe faleza Cazinoului, unde regele și țarul au primit defilarea trupelor și ulterior s-a desfășurat tot programul care a fost foarte amplu. A fost o zi importantă în istoria Constanței, pentru că a avut nenumărate semnificații. Vizita s-a făcut, teoretic, pentru această proiectată căsătorie, dar practic ea viza orientarea României în războiul care bătea la ușă.

”În cadrul vizitei familiei imperiale ruse la Pavilionul Regal au început discuțiile între miniștrii de Externe rus și român, la vremea aceea Ionel Brătianu, care era premierul României, dar deținea și portofoliul Externelor.

El a stat de vorbă cu ministrul rus de externe, Sergey Sazonov și au convenit amândoi că nu este frumos să discute politică în fața doamnelor, astfel că nu au continuat discuțiile în pavilion și au plecat împreună cu trenul spre București, în timp ce familia imperială rusă a plecat cu o navă, chiar în acea seară.

Momentul întâlnirii între Brătianu și Sazonov a înseamnat intrarea României de partea Puterilor Antantei și ruperea relațiilor cu Puterile Centrale, cu care aveam pact și tratate anterioare, dar acestea fuseseră făcute tot din cauza temerilor față de o Rusie agresivă. Țarul Nicolae al II-lea a dat asigurări că nu mai are pretenții în zona Dobrogei și România a putut să intre în alianță cu Franța, Anglia și Rusia”, a afirmat George Varsami, custodele Muzeului Portului Constanța.

Pavilionul Regal a aparținut întotdeauna Portului Constanța, nu a fost al familiei regale

Trebuie făcută distincția între domeniile Coroanei și proprietățile Coroanei. Pavilionul Regal nu a aparținut nici domeniilor, nici proprietăților Coroanei, a fost o clădire administrativă care a aparținut întotdeauna Portului Constanța și implicit statului român. Cuibul Reginei nu a fost niciodată legat de familia regală printr-un act, ci doar ca un domiciliu sau o locuință de protocol.

Muzeul Portului Constanța a fost înființat în anul 1996

În general, Muzeul Portului Constanța poate fi vizitat, însă nu le poate fi oferit celor care doresc să îl vadă, un orar fix.

Muzeul-portului-constanta”Nu există un program de vizitare stabilit, deoarece putem avea vizite la nivel de conducere a portului și atunci delegațiile vin și la muzeu, astfel că am fi obligați să îi ținem pe turiști sau pe localnici în afară.

muzeul-portului-constantaÎn al doilea rând suntem subalternii Biroului Documentare și Arhivă, iar eu am și alte îndeletniciri în afară de a fi custode al muzeului. Dar, în general, de luni până vineri, între orele 8-16, Pavilionul Regal sau Muzeul Portului Constanța poate fi vizitat.

muzeul-portului-constantaCa o curiozitate, la Muzeul Portului vin constănțeni care au lucrat în port sau care au avut rude care au lucrat în port. Turiștii își fac planurile înainte și știu ce obiective să viziteze, iar când dau de această atracție, mulți dintre ei nu au ocolit-o”, am aflat de la George Varsami.

În Portul Constanța mai există construcții din perioada în care acesta a fost inaugurat

Din păcate, Pavilionul Regal sau Cuibul Reginei, acum Muzeul Portului Constanța, nu poate intra în lista a clădirilor de patrimoniu, deoarece că a fost mutilat și 2/3 din clădire nu mai există.

Farul-Carol-I-Portul-ConstantaÎn schimb, Farul Carol I, care se află chiar în spatele Muzeului Portului, nu mai este funcțional, dar poate fi văzut. Se mai păstrează și basorelieful lui Traian pe fațada nordică, opera sculptorului Dumitru Pavelescu-Dimo. Din nefericire, basorelieful Regelui Carol I așezat pe fațada estică a fost dărâmat de către soldații ruși eliberatori și reconstruit în 1996, dar nu mai este opera lui Wladimir Hegel, unii dintre marii noștri sculptori.

silozuri-anghel-saligny-portul-constantaTot de la inaugurarea Portului Constanța se mai păstrează clădirea bursei, Bursa Veche, care este încă funcțională, acum fiind clădire de birouri și bineînțeles silozurile, opera lui Anghel Saligny. Aceste clădiri sunt încă funcționale și pot fi văzute.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

Maslenița, sărbătoarea primăverii, la rușii lipoveni din Dobrogea

Maslenița, sărbătoarea primăverii, la rușii lipoveni din Dobrogea

Masleniţa este sărbătoarea în cadrul căreia, rușii lipoveni celebrează Soarele și venirea primăverii. Denumită și Săptămâna Brânzei sau Săptămâna Albă, Maslenița are loc în ultima săptămână înaintea intrării în Postul Paştelui. Fiind o sărbătoare emblematică pentru...

Pin It on Pinterest