Păsările flamingo cuibăresc în Dobrogea pentru prima dată

Nimeni nu credea că vor rămâne la noi, însă, păsările flamingo cuibăresc în Dobrogea, pentru prima dată. Colonia formată din 77 de adulți a rămas pe un lac din Dobrogea și are 11 pui pe care păsările îi pregătesc pentru lunga călătorie din această toamnă. Ornitologii nu confirmă informația și spun că nu există dovezi științifice în acest sens, însă nu știm dacă a monitorizat cineva zona în permanență, pentru a verifica dacă păsările au rămas din primăvară și până în prezent.

Păsările flamingo cuibăresc în Dobrogea și cresc 11 pui

Colonia de păsări flamingo care a ajuns în primăvară în Dobrogea a găsit un lac din județul Constanța, unde, cel mai probabil a rămas în această vară și a cuibărit, pentru prima dată, la noi în țară.”De regulă, aceste păsări cuibăresc doar în condițiile în care sunt foarte multe, pentru a-și putea proteja ouăle și puii.

Coloniile de păsări flamingo se pot forma și de la 70 de exemplare, așa cum este cazul celor care au ajuns în Dobrogea. Aceste înaripate sunt o specie gregară, care are roluri foarte bine stabilite.

Când unii mănâncă, alții păzesc colonia, iar dacă sesizează vreun pericol, cei care stau de pază dau alarma. Inclusiv când au pui, păsările flamingo fac cu schimbul la clocitul ouălor.

Păsările flamingo pot cuibări în Dobrogea, deoarece zona este prielnică. În plus, ele au cuibărit și în Ucraina fără  probleme. Apa lacului este mică și păsările găsesc suficientă hrană acolo”, a declarat pentru Discover Dobrogea, biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

Cum să observăm păsările fără să le stresăm

Cel mai important lucru, atunci când mergem să observăm păsările, este să păstrăm o distanță de siguranță. Ele ne percep ca pe niște prădători și le speriem, astfel că trebuie să stăm cât mai departe de ele. În caz contrar, păsările își pot părăsi cuibul și ouăle și astfel pierderea este foarte mare, situație care s-a întâmplat de foarte multe ori, inclusiv în Delta Dunării.

Având în vedere că păsările flamingo ajung accidental la noi, dar și faptul că nu le place să fie deranjate de oameni, distanța de 500-1000 de metri nu este suficientă.

Oamenii trebuie să cunoască niște reguli, pentru a se putea apropia să facă observații. Dacă la 1000 de metri stă un om, nu este o problemă pentru ele, dar dacă se adună 30-40 de oameni, atunci situația le deranjează, mai ales dacă acele persoane sunt îmbrăcate în toate culorile, iar stresul pentru flamingo devine destul de mare.

Când mergem să observăm păsările, este bine să purtăm haine în culori cât mai camuflabile.

Dar cel mai important este să mergem cu un binoclu sau cu o lunetă, nu să ne ducem să le vedem cu ochiul liber, pentru că vom dori să ne apropiem foarte mult pentru a le observa și astfel le gonim. 

Răzvan Popescu-Mirceni: ”Există mai multe ipoteze pentru care păsările flamingo au ajuns în Dobrogea”

”Există mai multe ipoteze pentru care păsările flamingo au ajuns în Dobrogea. Printre acestea, este vorba despre schimbările în cadrul curenților de care se folosesc păsările pentru migrație.

O altă ipoteză este posibilitatea secării lacurilor din nordul Africii sau sudul Turciei, zone în care păsările flamingo cuibăreau, astfel că suprafețele pe care ele le utilizau au fost reduse, iar unele au devenit zone în care acum se cultivă diferite plante.

Nu este exclusă nici ipoteza potrivit căreia păsările au fost stresate de anumite activități umane și astfel sunt în căutare de noi locuri în care să își crească puii.

Este foarte probabil ca una dintre aceste ipoteze sau chiar toate cumulate, să fi determinat păsările flamingo să caute noi locuri”, a declarat pentru Discover Dobrogea biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

În Dobrogea, păsările flamingo au condiții bune pentru cuibărit

Nu este o regulă ca păsările să revină în migrație în același loc, astfel că nu este exclus ca în anii următori ele să nu mai vină aici.

”Totuși, dacă ele cuibăresc în zonă, puii pot reveni aici, deoarece ei au repere naturale și se întorc acolo unde s-au născut.

În Dobrogea, păsările flamingo au avut condiții bune pentru cuibărit, lacurile au apa mică, sunt foarte întinse și înaripatele se hrănesc cu crustacee”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Cornel Cotorogea, fotograf pasionat de ornitologie.

Păsările flamingo depun un ou, iar puii nu au culoarea roz

Păsările flamingo au culoarea roz, care provine de la beta carotenul din crustaceele cu care se hrănesc. Dacă dieta lor nu va mai conține creveți vii sau hrană care conține pigmenți carotenoizi, ele își vor pierde acea culoare frumoasă și vor deveni alb-gri. Totuși, culoarea nu o pierd instantaneu, pentru că penele, odată crescute, își păstrează aceeași culoare, însă, următoarele pene care vor crește, nu vor mai fi roz.

În general, păsările flamingo depun doar un ou, însă depinde foarte mult de sursa de hrană pe care o au. Dacă au mai multă hrană, pot depune mai multe ouă, astfel că pot avea mai mulți pui sau nu. Dacă ies mai mulți pui și au suficientă hrană trăiesc mai mult sau mai puțin, totul este în funcție de hrană.

Puii de flamingo se nasc cu pene gri și albe. Ele devin roz, după un an, când păsările se maturizează.

De altfel, denumirea păsărilor provine de la culoarea pe care ele o au.”Flamingo” provine din cuvântul spaniol sau portughez ”flamenco”, în traducere ”colorat ca flacăra”, cu referire, desigur, la superba culoare a penajului acestor păsări.

Distrugerea zonelor de cuibărit stresează foarte mult păsările

Chiar dacă păsările flamingo cuibăresc în Dobrogea anul acesta, nu este o regulă ca în anii viitori să vină mai multe surate ale lor, aici.

A fost un grup care, probabil, nu a putut să cuibărească unde făcea acest lucru de obicei, în Grecia, în Cipru, în Israel, Turcia, Italia, Muntenegru.

Cu cât se distrug mai multe zone acvatice, cu atât reducem suprafețele de pescuit pentru majoritatea păsărilor, nu doar pentru flamingo și atunci, ele încearcă să își găsească altă locație de cuibărit și se duc în alte zone.

Asta înseamnă un cost energetic foarte mare pentru ele, deoarece sunt obișnuite să meargă într-un anumit loc în care să cuibărească, își calculează resursele de energie, după care ajung acolo și nu reușesc să cuibărească și trebuie să se mute.

Toate imaginile din acest articol ne-au fost oferite de Cornel Cotorogea, fotograf pasionat de ornitologie.