Pădurea Letea este o adevărată poveste, pe care merită să o ”citești” dacă ajungi în Delta Dunării. Ne amintește de basmele din copilărie. Știți voi, acelea în care erau descriși copacii fermecați, pe care ni-i imaginam în fel și chip. Stejari de sute de ani cu ramuri întortocheate, liane, dune de nisip, cai sălbatici și mii de specii de păsări, toate creează un peisaj exotic și uluitor.

Prin grinduri și canale, de la Sulina spre Pădurea Letea

Padurea Letea Delta DunariiPornind din Portul Sulina, traseul până la Pădurea Letea are o distanță de aproximativ 30 de kilometri. Dacă aveți norocul să îl găsiți liber pe ghidul de turism Mihai Călin, plimbarea cu barca va fi o plăcere, iar informațiile pe care el le oferă sunt foarte prețioase. Câteva dintre ele se regăsesc în acest articol, dar drumul este lung, iar Mihai are multe lucruri să vă spună. De la Sulina, se merge cu barca printr-o zonă mai sărăcăcioasă în vegetație, pentru că  este foarte aproape de mare. Se trece prin Canalul Cordon litoral de Nord, apoi se intră în Canalul Cardon. Acolo este o fostă gârlă, Canalul Bărbosu îi zice, despre care, localnicii spun că inițial a fost săpat de lipoveni sau  de ucraineni, ”excavatoare cu barbă”, cum erau denumiți pe vremuri. Pe traseu se trece de la vegetația sărăcăcioasă, la o zonă cu vegetație de stepă, apoi în cea de grinduri maritime, în zona de grinduri fluvio-maritime, urmată de o zonă cu plauri, acele insule plutitoare care se mișcă pe canal în funcție de modul în care bate vântul sau curentul, ori  chiar de la valurile produse de barcă. Într-un final se ajunge în satul Letea și se vizitează pădurea strict protejată.

Cu căruța trasă de cai, prin Pădurea Letea

Excursiile în Pădurea Letea se fac cu mașinile până la poartă. Da, până la poartă, deoarece pădurea este împrejmuită cu gard de sârmă ghimpată, pentru a fi protejată de caii sălbatici, care mănâncă scoarța copacilor și lăstarii acestora. Apoi, urmează distracția pentru cei care nu s-au mai plimbat cu căruțele trase de cai.

Padurea Letea Delta DunariiTraseul este de 8 kilometri, timp în care putem admira peisajele de vis și  să ne imaginăm cum se plimbau strămoșii noștri. De la coborârea din căruță, se parcurge pe jos un kilometru până la dunele de nisip. În tot acest timp, ghidul de turism Mihai Călin ne explică istoria acestei atracții turistice, un loc spectaculos din Delta Dunării. De la el am aflat că Pădurea Letea, împreună cu Pădurea Caraorman și Delta Dunării reprezintă al treilea loc din lume ca număr de specii de plante și animale, după Arhipelagul Galapagos și Marea Barieră de Corali. Peste 5500 de specii de plante și animale există în zonă și reprezintă raiul cercetătorilor, al biologilor marini, al botaniștilor și în general, al iubitorilor de natură, spune ghidul de turism Mihai Călin. Fotografii de păsări spun că ajung în rai, când au prilejul să vadă și să fotografieze berzele negre, foarte rare dealtfel, vulturi codalbi, lopătari, țigănuși, eretele mici și mari, stârcul mare, stârcul roșu, galben, pitic sau pe cel de noapte, privighetori, sticleți, caprimulg, buha, ciocănitoarea pestriță, vânturelul roșu sau cel de seară, gaia sură, gaia neagră, șorecari, șoimul încălțat, eretele de stuf, uliganul pescar, dumbrăvencele, prigorii, ciocănitorile și multe, multe alte specii de păsări.

Pădurea Letea a luat locul mării

Padurea Letea Delta DunariiÎn urmă cu 6000 de ani, în locul în care se află acum Pădurea Letea era marea. Tocmai de aceea sunt și multe dune de nisip. Cele mai înalte dune de acolo, au ajuns la un moment dat la 22 de metri, povestește Mihai Călin. Și aceasta, din cauza vântului, care le spulberă pe timpul iernii. Dunele sunt formate din scoică marină, iar nisipul este alb și extrem de fin. Un nisip numai bun de pus în clepsidră, cum spune Mihai Călin. Deoarece pe dune nu există vegetație, pe timpul verii temperatura crește uneori până la 60 de grade. Tocmai de aceea este indicată pentru această excursie o ținută de drumeție. Dacă faci imprudența să porți papuci vara și își iese piciorul din ei, faci bășici instantaneu, spune ghidul de turism Mihai Călin.

Padurea Letea Delta DunariiO singură plantă, ”Cârcelul de nisip”, ephedra distachya după denumirea lui științifică, are rădăcină sub formă de rizomi s-a adaptat și crește pe dune, astfel că le stabilizează cumva și coboară până la apă. Această plantă face la sfârșitul lunii iunie niște fructe roșii care seamănă cu murele și au gust de pepene roșu. Dunele se înroșesc de la acele fructe, care sunt comestibile și evident, foarte gustoase, afirmă Mihai Călin.

Caii sălbatici din Pădurea Letea

Padurea Letea Delta DunariiMulți dintre turiștii care ajung în Pădurea Letea, vor să vadă, pe lângă dune și copacii seculari, caii sălbatici. În cea mai veche rezervație naturală din România, există aproximativ 2000 de cai sălbăticiți. Ei au fost abandonați de localnici în perioada comunistă, fie pentru că nu mai aveau cu ce să îi hrănească, fie după ce a fost declarată ”anemia infecțioasă”, o afecțiune care i-a determinat pe mulți deținători de cai să își abandoneze animalele. Ei s-au înmulțit de-a lungul anilor, iar în prezent se estimează că există între 3000 și 5000 de cai în toată rezervația și aproape 2000 de exemplare în zona Letea.

Stejarii seculari, atracția turiștilor

Padurea Letea Delta DunariiIndiferent că vorbim despre turiștii români sau străini, toți rămân impresionați de stejarii seculari din Pădurea Letea. Unul dintre ei are peste 780 de ani, alții au 400-500 de ani. Doar doi dintre acești copaci mai pot fi văzuți de vizitatori în cadrul traseelor turistice. Sunt două trasee pentru turiști: cel cu mașina, mai lung, care merge aproape de localitatea Periprava. Acesta însă, nu trece efectiv prin pădure, deoarece se merge pe grinduri. Spectacolul naturii ne este oferit de traseul rustic, cel cu căruța trasă de cai, care îi încântă  pe toți cei care îl aleg. Să nu uităm de lianele care ne dau impresia că ne aflăm în junglă. Ele s-au întins prin toată pădurea și sunt de mai multe feluri: vița de vie sălbatică, liana greacă și curpenul de pădure și pot avea chiar și o lungime de 25 de metri.

Jacques-Yves Cousteau a făcut cercetări în Delta Dunării

Jacques-Yves Cousteau a făcut cercetări timp de 6 luni în Delta Dunării cu o echipă de peste 30 de persoane, prin anii 1990-1991.  În urma studiilor pe care le-au făcut, pădurea Letea a intrat în patrimoniul UNESCO și a fost înființată Administrația Rezervația Biosferei Delta Dunării.  Ulterior au fost aduse multe specii de plante, pe care specialiștii le-au cultivat în Pădurea Letea, pe nisip. Ghidul de turism Mihai Călin spune că pepiniera de pini a fost cultivată în pădure în 1977-1978, în urma probelor de sol luate de acolo. Copacii s-au aclimatizat și acum este o mare pădure de pini la Letea. De la ghidul Mihai Călin am aflat că sunt și duzi pe nisipul de la Letea.

Padurea Letea Delta DunariiPădurea nu este compactă, așa cum sunt pădurile de deal. Există fâșii de copaci și dune de nisip longitudinale, orientate de la nord la sud, în sensul în care s-a retras marea. De asemenea, sunt și dune circulare, care au rămas ca  niște valuri congelate, ne povestește ghidul Mihai Călin. Marea s-a retras și au rămas dunele foarte mari, care pot fi văzute în pădure.

Unde este Letea?

Letea este o localitate situată în nord-estul județului Tulcea, în Delta Dunării, pe grindul Letea, la 102 de km de orașul Tulcea. Ea aparține de comuna C.A.Rosetti, care are în componență 4 sate. Sfiștofca și Periprava, locuite de ruși lipoveni, Cardon, un cătun în care locuiesc ucraineni și bulgari și Letea, care este un sat de ucraineni. În comuna C.A.RosettI trăiesc mulți moldoveni veniți în transhumanță cu oile din Moldova și din Republica Moldova.

Pădurea Letea este frumoasă în orice anotimp, dar este spectaculoasă primăvara și toamna, când caii pasc liniștiți pe pajiști, florile ne încântă privirea cu multitudinea de culori, țânțarii nu ne mai deranjează, iar căldura nu este copleșitoare. O excursie în Pădurea Letea este o experiență deosebită, la finalul căreia veți avea telefonul plin de fotografii.

Fotografiile sunt realizate de ghidul de turism Mihai Călin.

Share

Leave a Reply