Teatrul de Stat Constanța a marcat, în cadrul SEAS – Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului 2026, o premieră națională, prin lansarea FOCUS ACCES, o secțiune dedicată accesibilizării artelor spectacolului pentru persoanele cu dizabilități. Coordonatorii acestui proiect consideră că participarea persoanelor cu dizabilități la viața culturală este un drept fundamental, iar accesibilizarea este o responsabilitate a instituțiilor culturale și, în același timp, o resursă artistică și socială care poate transforma felul în care sunt concepute spectacolele, în care sunt construite întâlnirile cu publicul și în care artele spectacolului își definesc relevanța publică.
Fiind vorba despre un proiect remarcabil, care le-a oferit persoanelor cu diferite dizabilități posibilitatea de a merge la spectacole accesibilizate, am discutat despre detaliile realizării acestei secțiuni, cu regizorul Mara Oprea și cu Daria Ancuța – teatrolog și dramaturg la scenă, coordonatoare Focus ACCES.
Câți spectatori au avut evenimentele din noua secțiune a SEAS 2026 – Focus Acces?
Secțiunea Focus Acces a cuprins 14 spectacole din programul SEAS 2026, alături de spectacolul-lectură „Teama de a înota pe întuneric” de Gabriela Harabagiu, prezentat într-un format adaptat nevoilor persoanelor neurodivergente, „relaxat”, întâlnirea de familiarizare care l-a precedat și evenimentul „Scena deschisă – Platforma de dezbateri SEAS pentru accesibilizare în artele spectacolului”, realizat în parteneriat cu British Council, desfășurat pe 26 și 27 august. Când vorbim despre publicul acestei secțiuni, trebuie să avem în vedere spectatorii care au beneficiat direct de servicii de accesibilizare, însoțitorii acestora, publicul general al spectacolelor, participanții la activitățile pentru persoane neurodivergente, precum și managerii, artiștii și experții prezenți la platforma de dezbateri.
Estimăm că, în medie, aproximativ 20–25 de persoane cu dizabilități și însoțitori ai acestora au participat la fiecare spectacol accesibilizat, ceea ce înseamnă un total de aproximativ 300–350 de participanți pe parcursul întregului program. Estimarea îi include pe spectatorii care au beneficiat de interpretare în limba semnelor române, audiodescriere, tururi tactile sau alte forme de sprijin. La această cifră se adaugă participanții la spectacolul-lectură și la întâlnirea de familiarizare, publicul general al spectacolelor și invitații evenimentului „Scena deschisă”.
Spectacolele au beneficiat de traducere în limba semnelor române pentru spectatorii cu deficiențe de auz, iar spectatorii cu deficiențe de vedere au beneficiat de audiodescriere live, în timpul spectacolelor, și au participat la tururi tactile înaintea fiecărui spectacol din secțiunea Focus Acces. Programul a inclus „Club 27”, producție a Teatrului Metropolis din București; „Comedia erorilor”, producție a Teatrului Nottara din București; „Închide ochii și ai să vezi mai bine”, producție a Teatrului de Comedie din București; „A douăsprezecea noapte”, producție a Teatrului Dramatic „Fani Tardini” Galați; „Dincolo de tăcere”, producție a Asociației Artplex; „Lungul drum al zilei către noapte”, producție a Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu; „Supernormali”, producție Teatrelli; „Tipografic majuscul”, producție a Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani; „Roșu direct”, producție a Teatrului Masca din București; „Pe limba ta”, producție a Centrului Educațional de Teatru Replika din București; „Nicio pastilă magică”, producție a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București; „Crimă la Conacul Haversham”, coproducție a Teatrului Național „Marin Sorescu” Craiova și a Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” Târgu Jiu; „Un tramvai numit dorință”, producție a companiei Thin Red Line; și „Iubitul meu dușman”, producție a Teatrului Național „Marin Sorescu” Craiova.
Patru dintre aceste producții aduc în prim-plan experiențele persoanelor cu dizabilități și au în distribuție artiști cu dizabilități, iar celelalte erau spectacole din circuitul teatral curent, deschise unor categorii mai largi de public prin intermediul demersurilor de accesibilizare a reprezentațiilor din cadrul SEAS 2026. Această construcție a programului a fost esențială pentru noi, deoarece ne-am dorit ca spectatorii să poată alege între forme, estetici și teme diferite.
Cum a fost primită această premieră națională, de către public, dar și de către ONG-uri și reprezentanții instituțiilor?
Reacția publicului ne-a confirmat că există o nevoie reală, acumulată în timp. Locurile rezervate pentru anumite categorii de spectatori s-au ocupat integral la mai multe reprezentații, iar o parte dintre persoane au revenit la spectacole diferite. Pentru noi, acesta este unul dintre cele mai importante rezultate.
Încă din etapa de pregătire, am lucrat alături de organizații și specialiști care cunosc direct comunitățile cărora ne adresăm. Ruxandra Mateescu, fondatoarea Asociației Supereroi printre noi, ne-a sprijinit în dezvoltarea activităților pentru persoanele neurodivergente și cu dizabilități de învățare. Lena Dermengiu și echipa Fundației CODA – Farmecul Tăcerii au făcut posibilă accesibilizarea spectacolelor pentru persoanele Surde prin interpretare în limba semnelor române. Loredana Stoian, actrița nevăzătoare din spectacolul „Supernormali”, a susținut o sesiune de training despre ghidajul persoanelor nevăzătoare pentru întreaga echipă de voluntari a secțiunii Focus Acces.
La evenimentul „Scena deschisă”, desfășurat între 26 și 27 august, au participat, de asemenea, Olga Macrinici, creatoare de teatru, cercetătoare și coautoare a studiului British Council dedicat artelor și dizabilității în România; Teodora Borghoff, expertă în dezvoltare comunitară și incluziune socială, implicată în echipa curatorială a programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii; Simona Smulțea, artistă și activistă pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, copreședinta Asociației Ceva de Spus; Ana Maria Ursu, actriță, regizoare și directoare a Teatrului Basca din Timișoara; și Ligia Soare, manager cultural și specialistă în accesibilizarea filmelor și a evenimentelor cinematografice. Parteneriatul cu British Council, dezvoltat împreună cu Tamina Bojoancă și echipa instituției, a oferit acestei întâlniri o perspectivă strategică și o deschidere internațională.
La masa rotundă au fost prezenți manageri și directori ai unor instituții teatrale din întreaga țară: Anna Maria Popa, de la Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe; Victoria Balint, de la Teatrul „Regina Maria” din Oradea; Alexandru Boureanu, de la Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova; Florin Toma și Leta Popescu, de la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați; Eduard Burghelea, de la Teatrul Municipal „Bacovia” Bacău; Maria Rotar, de la Teatrul Excelsior; Alexandru Mâzgăreanu, de la Teatrul Nottara; Catinca Drăgănescu, de la Teatrul Masca; Andrei Merchea, de la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț; Hunor Horváth, de la Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara; și Radu Nichifor, de la Teatrul „Maria Filotti” Brăila.
Discuția a fost completată de artiști care dezvoltă deja spectacole și proiecte relevante în acest domeniu: Radu Apostol, Viorel Cojanu și Mihaela Michailov, membri fondatori ai Centrului Educațional de Teatru Replika, implicați în spectacolul „Pe limba ta”; Liviu Romanescu, cofondator Vanner Collective; Laurențiu Rusescu, regizorul spectacolelor „Dincolo de tăcere” și „Nicio pastilă magică”; Oana Popa, regizoarea spectacolului „Închide ochii și ai să vezi mai bine”; Nicoleta Profir, actriță în „Supernormali”; Alexandru Tache, actor în „Nicio pastilă magică”; și Mara Oprea, regizoarea spectacolului „Supernormali” și una dintre coordonatoarele Focus Acces.
Prezența acestor invitați a arătat că dialogul despre accesibilitate depășește cadrul unei singure ediții de festival. „Scena deschisă” a creat un spațiu în care expertiza organizațiilor partenere, realitatea procesului artistic și posibilitățile instituționale au putut fi discutate împreună.
Au venit la spectacole și turiști din țară, special pentru a putea participa la aceste evenimente?
Formularele de înscriere și tabelele de rezervări au urmărit în primul rând nevoile de acces, numărul de însoțitori și participarea la activități. Localitatea de proveniență nu a fost solicitată în mod sistematic, astfel încât nu putem oferi o statistică exactă a spectatorilor care au călătorit la Constanța special pentru Focus Acces. Dimensiunea națională a proiectului a fost însă vizibilă prin prezența artiștilor, experților, interpreților, managerilor și reprezentanților organizațiilor veniți din București, Timișoara, Craiova, Galați, Bacău, Brăila, Oradea, Sfântu Gheorghe și Piatra Neamț.
Unele dintre reacțiile care ne-au rămas în minte au venit în urma spectacolului-lectură relaxat, creat special pentru persoane neurodivergente. Părinții copiilor și tinerilor care au luat parte la spectacol ne-au întrebat dacă asemenea evenimente vor fi organizate mai des și a subliniat cât de important este ca acești copii și adolescenți să aibă acces la spectacole adaptate nevoilor lor. Credem că întrebarea cuprinde foarte bine bucuria de a descoperi această posibilitate, alături de nevoia de continuitate.
Spectacolul-lectură „Teama de a înota pe întuneric”, pe textul Gabrielei Harabagiu, a fost dezvoltat de echipa Teatrului de Stat Constanța cu sprijinul și consultanța Ruxandrei Mateescu. Procesul a început cu o întâlnire de familiarizare, un tur al teatrului și cunoașterea echipei artistice. Spectatorii au putut descoperi spațiul și convențiile reprezentației într-un ritm sigur pentru ei, iar în timpul spectacolului au avut libertate de mișcare și acces la o zonă de liniște.
Acesta este doar începutul pentru un posibil proiect național de accesibilizare în artele spectacolului? Se poate spune despre Teatrul de Stat Constanța că a dezvoltat acest proiect-pilot?
Da, Focus Acces poate fi privit ca un proiect-pilot dezvoltat de Teatrul de Stat Constanța în cadrul SEAS. Caracterul de proiect-pilot vine din felul în care am reunit mai multe dimensiuni ale accesibilizării într-un singur program. Am avut spectacole din repertoriul teatral curent accesibilizate prin audiodescriere, tururi tactile și interpretare în limba semnelor române, producții despre experiența dizabilității sau realizate cu participarea artiștilor cu dizabilități, un spectacol-lectură adaptat persoanelor neurodivergente și cu dizabilități de învățare, consultanță pentru accesibilitatea spațiilor și comunicării, formarea voluntarilor și un eveniment dedicat schimbului de bune practici.
Pentru noi, un proiect-pilot presupune și observarea atentă a lucrurilor care au funcționat, a dificultăților întâlnite și a resurselor necesare. Această ediție ne oferă o bază concretă pentru construirea unei metodologii care poate fi continuată la Constanța și adaptată de alte instituții. Dialogul dintre echipa TSC, reprezentanții British Council, experții invitați și managerii teatrelor prezenți la evenimentul „Scena deschisă” a conturat nevoia unui cadru național care să conecteze inițiativele existente și să creeze continuitate în demersurile de accesibilizare din sfera artelor spectacolului.
Lansarea studiului British Council „Artele și dizabilitatea în România: de la practici fragmentate către un cadru național”, realizat de Olga Macrinici împreună cu Jonathan Meth, a așezat experiența practică a festivalului într-un context mai larg. Focus Acces marchează și începutul unui parteneriat strategic între Teatrul de Stat Constanța și British Council, oferind o primă perspectivă asupra programului „Access Constellation: Co-creating Inclusive Cultural Futures”, dezvoltat de Clusterul EUNIC România. Experiența Focus Acces din SEAS poate deveni, astfel, un model de lucru și un punct de pornire pentru alte instituții culturale.
Sunt încântate persoanele cu dizabilități că pot avea acces la viața culturală? Există și persoane care au putut participa, astfel, pentru prima dată la o piesă de teatru?
De fiecare dată, am întâlnit bucurie, curiozitate și o dorință foarte clară de a reveni la teatru. Credem că este important să privim aceste reacții din perspectiva unui drept cultural fundamental. Accesul la cultură ar trebui să fie firesc, iar alegerea unui spectacol ar trebui să îi aparțină spectatorului. Emoția produsă de aceste întâlniri spune foarte mult despre cât de rare au fost până acum ocaziile de participare și despre responsabilitatea pe care o au instituțiile culturale.
Formularele pe care le-am folosit nu au inclus întrebarea dacă participarea reprezenta prima experiență teatrală a fiecărei persoane, așa că nu putem indica un număr exact. Putem spune că, pentru o parte dintre participanți, acesta a fost primul spectacol construit de la început în raport cu nevoile lor de acces.
În cazul publicului neurodivergent, colaborarea cu Ruxandra Mateescu și experiența de peste un deceniu a Asociației Supereroi printre noi au fost esențiale. Întâlnirea de familiarizare, turul teatrului, prezentarea echipei, adaptarea stimulilor, libertatea de a ieși și de a reveni în sală și existența unei zone de liniște au făcut posibilă participarea unor persoane pentru care formatul obișnuit al unei reprezentații poate deveni copleșitor.
Pentru publicul nevăzător, audiodescrierea și tururile tactile au creat acces la informația vizuală și la universul material al spectacolelor. Pentru publicul Surd, Lena Dermengiu și echipa Fundației CODA – Farmecul Tăcerii au transpus spectacolele în limba semnelor române, tratând interpretarea ca pe o componentă performativă integrată evenimentului.
Am observat că spectatorii care au beneficiat de aceste servicii au revenit la mai multe producții. Pentru noi, această revenire este esențială. Ea arată că publicul își dorește o relație constantă cu teatrul și că accesibilizarea poate aduce spectatorii mai aproape de demersurile noastre pe termen lung.
Pentru următoarea ediție a SEAS vă gândiți să îmbunătățiți acest proiect? Cu ce noutăți puteți interveni?
Experiența primei ediții și dialogurile purtate cu invitații de la „Scena deschisă” ne oferă deja câteva direcții clare. Ne dorim să extindem numărul spectacolelor accesibilizate și să anunțăm din timp toate serviciile disponibile, astfel încât spectatorii să își poată organiza deplasarea și participarea la evenimente.
Ne dorim o implicare mai amplă a persoanelor cu dizabilități în dezvoltarea secțiunii, în calitate de artiști, consultanți, experți și membri ai publicului care contribuie prin feedback. Miza pe termen lung este ca demersurile de accesibilizare începute în Focus Acces să continue în stagiunea Teatrului de Stat Constanța, iar experiența acumulată în SEAS să contribuie la dezvoltarea instituțională pe tot parcursul anului.
Ce aparatură a fost necesară pentru a realiza acest proiect istoric și cât de dificil v-a fost să îl puneți în practică?
Pentru audiodescriere a fost necesar un sistem audio dedicat, cu emițător și receptoare cu căști, prin care spectatorii nevăzători au putut asculta descrierea în timp real, fără ca aceasta să interfereze cu sunetul spectacolului. Naratorul a urmărit reprezentația și a introdus, în spațiile dintre replici, informații despre decor, costume, mișcări și gesturi ale personajelor.
Aparatura a reprezentat doar o parte a procesului. Pentru fiecare spectacol a fost nevoie de vizionări, acces la text sau la o înregistrare, redactarea și repetarea audiodescrierii, pregătirea interpreților în limba semnelor române, stabilirea poziției lor în raport cu scena și publicul, rezervarea locurilor, organizarea tururilor tactile și coordonarea cu echipele tehnice ale teatrelor invitate. Fiecare tur tactil a fost adaptat scenografiei și obiectelor folosite în spectacol.
Festivalul s-a desfășurat în mai multe spații, cu niveluri diferite de accesibilitate arhitecturală. A fost necesară verificarea traseelor, a accesului pentru utilizatorii de scaun rulant, a existenței grupurilor sanitare accesibile și comunicarea cât mai exactă a condițiilor de la fiecare locație. Pentru activitățile dedicate persoanelor neurodivergente am pregătit un format relaxat, am adaptat intensitatea stimulilor și am creat o zonă de liniște.
O contribuție importantă a avut-o echipa de voluntari Focus Acces, formată din Alessia Rîpanu, Ștefan Benciu, Carla Burcea, David Dima, Zara Irem Ismail, Laura Stroia, Riana-Alexandra Matei, David Ochiană, Ioana-Florentina Olaru, Daria-Maria Teodorov, Ioana Valentina Turcu și Sara-Yael Ionescu. Voluntarii au însoțit publicul, au oferit informații, au gestionat tururile tactile și au făcut legătura dintre spectatori și echipa de organizare.
Cea mai dificilă parte a fost coordonarea acestor resurse tehnice și umane într-un festival amplu, cu spectacole produse de instituții diferite și prezentate în mai multe spații. Experiența acumulată ne-a oferit o imagine concretă asupra infrastructurii, timpului de pregătire și competențelor necesare pentru ca accesibilizarea să fie integrată coerent într-un festival de amploarea SEAS.
Există deja solicitări din partea persoanelor cu dizabilități pentru a le facilita accesul la anumite piese de teatru pe care își doresc să le vadă?
Faptul că spectatorii au revenit la mai multe evenimente arată că există un interes real pentru un repertoriu divers, de la spectacole construite pornind de la texte clasice până la producții bazate pe dramaturgie contemporană. Publicul își dorește aceeași libertate de alegere pe care ar trebui să o aibă orice spectator și posibilitatea de a-și construi propriul traseu în festival în funcție de curiozitățile și preferințele sale artistice.
Familiile persoanelor neurodivergente care au participat la spectacolul-lectură relaxat ne-au întrebat dacă asemenea evenimente vor fi organizate mai des, iar spectatorii care au beneficiat de audiodescriere sau de interpretare în limba semnelor române au venit la mai multe spectacole din festival. Aceste reacții ne confirmă că accesibilizarea răspunde unei nevoi constante și că publicul își dorește continuitate.
Suntem determinați să continuăm Focus Acces și să ducem acest demers la următorul nivel. Miza noastră este ca accesibilizarea să fie integrată firesc în programarea și organizarea spectacolelor și să devină o responsabilitate asumată la nivel național de instituțiile care produc spectacole. Ne dorim ca, treptat, accesibilitatea să iasă din registrul excepției și să devină o normalitate a vieții culturale din România.
„Focus Acces a devenit, astfel, un pilon al candidaturii Constanța – Capitală Culturală Europeană și propune o viziune proprie despre cultură ca spațiu incluziv și conectat la practicile europene de accesibilizare în sfera artelor spectacolului”, a afirmat Erwin Șimșensohn, manager al Teatrului de Stat Constanța și președinte SEAS.
Descoperă mai multe la Discover Dobrogea
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
