Sunt din Constanța, am trecut de sute de ori pe lângă Moscheea Carol I, dar niciodată nu am știut că pot intra să o vizitez. Am urcat în turn abia anul trecut, dar am crezut mereu că interiorul clădirii este rezervat doar bărbaților de etnie turcă și tătară.  Am auzit de multe ori, de la diverse persoane, că femeile nu au acces în moschee și nu am insistat. De asemenea, știam că femeile musulmane nu au voie să intre în lăcașul de cult islamic. Greșit din nou, doamnele pot merge liniștite să se reculeagă acolo, însă în timpul slujbei trebuie să stea doar în balcon. Motivele sunt evidente, în moschee se fac mătănii, lumea stă în genunchi și se apleacă până când fruntea atinge podeaua, iar într-o astfel de postură, femeile ar reprezenta o ispită pentru bărbați.

Moscheea ridicată la solicitarea regelui Carol I

Moscheea Carol IPovestea lăcașului de cult musulman din Constanța are o vechime de 105 ani. Moscheea Carol I a fost construită la solicitarea regelui al cărui nume îl poartă, în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din Constanța, foarte numeroasă la acea vreme. Mai mult decât atât, la inaugurarea lăcașului, în 1903, a participat și familia regală, alături de reprezentanții cultului musulman din România. Practic, este singura geamie care nu are o denumire musulmană. Credincioșii o numesc ”Kral camisi” sau ”Geamia regelui”.

O clădire frumoasă, care merită să fie zugrăvită

Moscheea Carol IArhitectura lăcașului de cult este spectaculoasă, dar nu am putut să nu observ faptul că, în interior, nu a fost zugrăvită de mult timp. Este adevărat, sala de rugăciune are o înălțime de 14 metri, iar cupola are 25 de metri, însă este păcat că a început să îi cadă tencuiala și nu a mai fost reabilitată de statul român. Și aceasta, cu atât mai mult cu cât imobilul face parte din Patrimoniul istoric-cultural și muzeistic al României. Interiorul este decorat extrem de simplu, comparativ cu cel al bisericilor creștin-ortodoxe și cuprinde doar inscripții din Coran. Din fericire, cine o privește doar la exterior nu observă că nu a mai fost reabilitată și nu bănuiește că înăuntru există probleme. Construcția în stil maur, cupola, bolțile și minaretul sunt realizate în întregime din beton armat, fiind prima clădire pentru care s-a folosit acest material.

Un covor mare pentru o clădire mică

Moscheea Carol IȘtiam că în incinta Geamiei Carol I există un covor foarte vechi și frumos. Când am intrat, am văzut că este mai mult rulat decât întins și am întrebat de ce stă așa. Mi s-a spus că turnul altarului, prin modul în care este amplasat, nu permite desfășurarea completă a covorului, astfel că el stă în permanență parțial înfășurat. Covorul are, de fapt, valoare istorică. A fost dăruit de sultanul Abdul Hamid (1876-1909) moscheei de pe Insula Ada-Kaleh, care a fost acoperită de ape după construirea Hidrocentralei de la Porțile de Fier. Dimensiunea covorului este de 126 de metri și are o greutate de 490 de kilograme. El a fost lucrat la Centrul de artizanat Hereke din Turcia.

Minaretul, o atracție pentru turiști

Minaret Moscheea Carol INu sunt puțini turiștii sau constănțenii care își fac curaj și urcă cele 140 de trepte înguste, dispuse în spirală, care duc spre minaret. În timp ce mai iau o pauză să se odihnească, vizitatorii observă că și pereții turnului sunt scorojiți și trebuie reabilitați. Mi-aș dori ca ministrul Culturii să facă o vizită la Moscheea Carol I și să vadă că are nevoie de investiții această frumoasă moștenire primită în dar de la rege. Din balconul circular, de unde muezinul îi cheamă pe credincioșii musulmani la rugăciune, cei care au reușit să urce toate treptele pot vedea marea și au o perspectivă mai largă asupra centrului vechi al Constanței. În plus, poate fi observată de aproape cupola superbă, deasupra căreia stă mândră semiluna, simbolul Islamului.

Profetul Muhammed, religia păcii și iubirii

Am afirmat de multe ori și susțin în continuare că NU trebuie să punem niciodată semnul egal între musulmani și fanaticii religioși care susțin fundamentalismul și globalizarea terorismului, cei care comit numeroase atacuri peste tot în lume. Coranul, cartea sacră a musulmanilor vorbește despre o religie a păcii.  La intrarea în Moscheea Carol I, credincioșii pot citi Predica de adio a profetului Muhammed, care îndeamnă la pace, iubire, dreptate și înțelegere.

”O, oameni buni! Este adevărat că aveți anumite drepturi asupra soțiilor vostre, dar, de asemenea și ele au anumite drepturi asupra voastră. Amintiți-vă că v-ați căsătorit cu ele cu îngăduința și permisiunea lui Allah. Dacă ele locuiesc sub acoperișul vostru atunci au dreptul să fie tratate cu respect și să fie îngrijite. Tratați-le cu blândețe căci ele sunt tovarășele voastre în viață și sprijinitoarele voastre de nădejde.”

”Toți oamenii se trag din Adam și Eva, un arab nu este superior unui ne-arab și un ne-arab  nu este superior unui arab, așa cum nici un alb nu este superior unui negru și nici un negru nu este superior unui alb decât în evlavie și îndeplinirea de fapte bune. Toți musulmanii sunt frați. Nu fiți nedrepți cu voi înșivă!”

”Nu jigniți și nu răniți pe nimeni, pentru ca nimeni să nu vă jignească și să nu vă rănească. Amintiți-vă că într-adevăr vă veți întoarce în fața Domnului vostru și veți fi socotiți pentru faptele voastre.”

Ziua etniei tătare din România

Astăzi, 13 decembrie, este Ziua etniei tătare din România, iar regiunea Dobrogea este și patria lor, a tătarilor. Ei s-au stabilit în țara noastră în urmă cu mai bine de opt secole. Acum sunt înregistrați aproximativ 50.000, iar jumătate dintre ei trăiesc în județul Constanța. Profesorul Narciz Amza îmi spunea în cadrul unui interviu că îi este teamă de manelizarea cântecelor tătărești și dorește să fie păstrată identitatea națională a acestei minorități. Ea preciza că folclorul tătăresc dobrogean este din ce în ce mai puțin folosit la nunțile etnicilor și se cântă mai mult prelucrări ale pieselor vechi. ”Se pierde farmecul, valoarea și eleganța acelor cântece tătărești populare. Multe melodii sunt triste, pentru că avem o istorie tristă, dar cele vechi sunt line, nu sunt smucite.”, afirma Narciz Amza.  Tocmai de aceea, astăzi a fost organizat la Palatul copiilor, spectacolul ”Valori și tradiții tătărești”, în cadrul căruia, copii din mai multe localități ale județului Constanța au interpretat cântece tradiționale, au dansat și au recitat poezii în limba tătară.

Share

Leave a Reply