Încă de la înființarea Muzeului de Artă Constanța, în anul 1961, artiștii dobrogeni, dar și cei care au îndrăgit aceste locuri și le-au surpins frumusețile pe pânzele lor, au donat instituției de cultură numeroase lucrări. Ion Jalea, Alexandru Ciucurencu, Marius Bunescu, Cornel Madrea, Constantin Baraschi și Ada Geo Medrea, au completat fondul muzeal la începuturile constituirii lui. Ulterior, în 1962, doctorul Gheorghe Vintilă a făcut o importantă donație, constând în sute de tablouri, atât pentru Muzeul de Artă Constanța, cât și pentru cel de la Topalu. De-a lungul timpului, muzeul a achiziționat multe opere și a primit transferuri din fondul de rezervă al Muzeului Naţional de Artă Bucureşti. Despre lucrările care au fost donate, am discutat cu restauratorul de pictură în ulei, Anatolie-Iulian Leu, din cadrul Muzeului de Artă Constanța.
Cine sunt cei care au donat lucrări de artă și ce de ce au fost atât de generoși?
Printre donatori se află pictori, sculptori, graficieni, ceramiști, pasionați ai artelor decorative și, bineînțeles, colecționari ori rudele unora dintre ei.
Ceea ce îi leagă pe toți este pasiunea pentru frumos și mărinimia de care au dat dovadă prin gestul generos de a împărți cu noi toți poate ceea ce aveau ei cel mai de preț – operele de artă.
Dacă am face un recensământ, incluzând și taberele de creație Pontica, numai în primele două decenii de existență am primit donații ce însumează circa o mie de piese. Așadar, am avut norocul ca oamenii să fie solidari cu instituția noastră încă de la bun început. Donațiile au continuat până în zilele noastre, cea mai recentă fiind făcută chiar în 2025.
Împreună cu toți acești oameni binevoitori, am devenit, în timp, al doilea muzeu de artă din țară ca importanță, după Muzeul Național de Artă al României, cel puțin în ceea ce privește arta românească.
Ce credeți că i-a determinat pe cei ce au donat să aleagă tocmai Muzeul de Artă Constanța și nu un altul?
Pentru unii dintre artiștii care au ales muzeul nostru, meleagurile dobrogene sunt cele natale, iar ele rămân în mod firesc înrădăcinate în memoria fiecărui om.
Aici îi amintesc, firește, pe Lucian Grigorescu care s-a născut în Medgidia, pe pictorul Alexandru Ciucurencu și pe sculptorul Ion Jalea, născuți în Tulcea, respectiv Casimcea, județul Tulcea.
Motivația lui Marius Bunescu, cel care ne-a dăruit din picturile sale chiar în anul înființării muzeului, a fost poate îndemnată de faptul că a avut un pitoresc atelier în Constanța, cu vedere la malul Mării Negre, cea care a inspirat atâția artiști consacrați.
Unii dintre colecționari sunt și ei născuți în zonă. Cella Serghi își are originile chiar în orașul Constanța, evocând poetic marea de mai multe ori în scrierile sale.
Gheorghe Vintilă deschis prima oară ochii lângă malul Dunării, în comuna Topalu din județul Constanța, acolo unde a și înființat, după cum bine se știe, muzeul ce poartă numele părinților săi.
Tot în ceea ce privește alegerea muzeului nostru de către donatori, tind să cred că ne ajută puțin și plasarea aceasta dintr-un oraș portuar, cu flux mare de turiști, deci cu vizibilitate mare. Iată deci, un alt motiv care îi poate îndemna pe cei ce vor să facă un asemenea gest frumos să ne contacteze.
Clădirea inițială pe trei niveluri din Peninsulă sunt prea tânăr să o fi văzut, însă cele două clădiri alipite ce adăpostesc astăzi muzeul, după cum vedeți, sunt destul de generoase ca spațiu, mult mai spațioase decât par din exterior. Și acesta ar putea fi un motiv pentru atracția posesorilor de artă darnici, cel puțin cei din ultimii patruzeci de ani.
Care sunt cele mai recente donații?
În 2021, patru lucrări de Margareta Sterian au fost donate de ucenicul artistei și moștenitorul testamentar, Mircea Barzuca. Acestea sunt expuse la etajul doi.
De asemenea, în 2023, Gelu Atodiresei, fratele artistului, a donat peste 80 de lucrări semnate „Cezar Atodiresei” din care au fost selectate și expuse 6 picturi. Printre ele, un peisaj realizat într-o tabără de creație, aproape monocrom, însă de o frumusețe aparte. Lucrarea respectivă impresionează și transmite atât de multe, paradoxal, chiar prin simplitatea sa. Artistul a fost profesor universitar și decan în cadrul Universității Naționale de Arte din București. Doi ani mai târziu, în fața unui public numeros, s-a lansat și un catalog în memoria sa la care au participat importante personalități din lumea artei.
O altă donație este cea a pictorului Dimitrie Grigoraș care a dăruit muzeului patru frumoase picturi în ulei. Și această donație a fost însoțită de o lansare de catalog chiar în ziua vernisajului.
Cea mai recentă donație a avut loc în prima lună a anului 2025- este vorba de două sculpturi de Mircea Roman și o pictură de Florentina Voichi, amplasate chiar la intrarea în muzeu.
Ce alte donații importante putem vedea în Muzeul de Artă Constanța?
Chiar pictura cu care debutează prima sală de expunere a Muzeului de Artă Constanța este o donație. Este vorba despre un tablou finalizat în 1849, ce i-a aparținut negustorului de artă Dumitrașcu Bedivan, lucrare care a fost donată în anul 2006. Este vorba de un detaliat dublu-portret de Nicollo Livaditti.
Colecția Bedivan beneficiază de asemenea și de o sală separată, tot la parter. Ea mai conține și o suită de lucrări expresive semnate „Kimon Loghi”, probabil unicul reprezentant al simbolismului münchenez în România.
În sala Bedivan facem cunoștință și cu un artist ce îl vedem mai rar în muzee, însă cu abilități plastice incontestabile- Sever Burada. Portretul acestuia din urmă este pictat figură întreagă și în prezent este pânza cea mai extinsă ca suprafață din expoziția permanentă, dând o notă de mister printr-un bine controlat efect de clarobscur.
Spre deosebire de Kimon, artist de altfel foarte apreciat, Burada a beneficiat și de o bine documentată monografie, catalog ce are pe copertă o lucrare de mari dimensiuni tot din patrimoniul nostru, aflată în acest moment în depozit.
„Un întreg etaj al Muzeului de Artă Constanța este dedicat exclusiv donațiilor.”, afirmă restauratorul Anatolie-Iulian Leu pentru Discover Dobrogea
Cea mai reprezentativă colecție Ion Alin Gheorghiu o putem vedea în Constanța, la etajul al doilea al instituției.
Ea a fost donată de Ana Maria Smigelschi și Nina Gheorghiu, colecția fiind compusă din recognoscibilele compoziții picturale cu grădini suspendate și nu numai, dar și himere cioplite, modelate ori turnate în bronz. Expozița relevă în același timp ceva unic: între obiectele personale ale artistului stă, parcă așteptând a fi terminată, ultima pictură a lui Ion Alin Gheorghiu, pe două treimi din pânză încă văzându-se grundul neacoperit. Lucrarea este așezată pe șevaletul personal al artistului, acoperit pe alocuri cu multe straturi de culoare, acompaniat de scaunul său și multitudinea de ustensile de pictură.
La același etaj, într-o complexă și bogată sală alăturată, donațiile și implicit gusturile și stilurile artistice se întrepătrund.
O consistentă donație recentă, din anul 2020, este cea a familiei magistratului Ion Dumitrescu.
Printre lucrările pictate în ulei există picturi expresive de Constantin Piliuță, prezent în expoziție cu peisaje, cai și portretul donatorului.
Circa o treime dintre tablourile donate de Ion Dumitrescu sunt desene de Theodor Pallady, lucrări pe care acesta le-a achiziționat direct de la una din nepoatele artistului, Yvonne Pallady, însă din motive de conservare, se expun doar în expoziții temporare.
Un portret de femeie pictat în ulei ce poartă la rându-i semnătura lui Pallady din colecția magistratului este expusă permanent.
Puțini oameni știu că în mod indirect, datorită lui Ion Dumitrescu avem încă o colecție importantă în muzeu.
Pe lângă multe alte personalități ale vremii, el a cunoscut în 1962 o celebră scriitoare și iubitoare de artă plastică cu care a păstrat o strânsă prietenie și pe care a menționat-o în memoriile sale din volumul „Așa i-am cunoscut”. Este vorba de nimeni alta decât Cella Serghi, cea cu care a avut un dialog spre apusul vieții ei, dialog în care o îndemna să aleagă un muzeu din provincie pentru a-și dona colecția și nu un muzeu bucureștean așa cum își dorea inițial. Drept consecință, Cella Serghi a ales muzeul nostru și a donat în 1984 lucrări cu nume sonore, între care Magdalena Rădulescu, prozatoare la rândul ei și care a imortalizat-o pe Cella în două frumoase portrete. Cele două au domiciliat de altfel în același imobil de pe strada Sf. Constantin din București.
Sala este împărțită și cu donația din anul 1999 a Angelei Paschievici și a lui Dimitrie Cosmescu. Se remarcă armoniile comatice ale cârciumăreselor lui Ștefan Popescu, spontaneitatea unică a lui Gheorghe Petrașcu, autoportretele lui Alexandru Moser Padina și cel al lui Corneliu Baba care se întrec în expresivitate, alături de tablouri din seria arlechinilor, regilor nebuni, peisajelor venețiene și concetățenilor celui din urmă menționat, pe lângă multe alte lucrări ce așteaptă a fi descoperite de public.
„Donațiile însumează o semnificativă parte din patrimoniul Muzeului de Artă Constanța și chiar compun două muzee-satelit”, amintește Anatolie-Iulian Leu, restauratorul de pictură al instituției, pentru Discover Dobrogea.
Medicul și mai apoi, în ultimii 9 ani de viață, prim-muzeograful Gheorge Vintilă, a înființat în 1960, cu un an înaintea Muzeului Regional de Artă Dobrogea, cum se numea pe vremea aceea, adică actualul Muzeu de Artă Constanța, un muzeu în casa părintească situată în apropierea malului Dunării. Se știe că Vintilă a donat 238 de lucrări comunei natale Topalu, astăzi unul dintre muzeele noastre satelit, însă trebuie să amintesc și că la Muzeul de Artă Constanța a donat în anul 1962 alte 57 de lucrări.
Ce este de remarcat în colecția fabuloasă a lui Vintilă este că ea conține numeroase picturi și sculpturi de referință, lucrări de la mai toată școala de artă plastică românească, achiziționate de doctor de-a lungul a patru decenii. Această selecție riguroasă i se datorează în mare măsură și lui Oscar Han. Firește că Han, bun prieten și sfătuitorul doctorului în artă, este și el prezent cu mai multe sculpturi în această colecție și chiar la mormântul lui Vintilă, cu un portret ce păstrează, la rândul său, amintirea doctorului vie.
Doctorul a cumpărat inclusiv direct de la artiști, cunoscându-i pe Nicolae Dărăscu, pe Nicolae Tonitza, pe Theodor Pallady, pe Gheorghe Petrașcu.
Aș mai adăuga că muzeul ce poartă numele părinților donatorului, Dinu și Sevasta, primii învățători din comuna Topalu, este considerat cel mai valoros muzeu rural din sud-estul Europei.
„Muzeul de Sculptură Ion Jalea este și el un muzeu-reper pentru arta românească”, amintește Anatolie-Iulian Leu pentru Discover Dobrogea
Ne putem mândri cu faptul că orașul nostru are unul dintre cele doar două muzee dedicate exclusiv sculpturii din România, al doilea fiind Muzeul Ion Irimescu de la Fălticeni. Înființat în 1968, Muzeul de Sculptură Ion Jalea, situat în proximitatea Cazinoului din Constanța, a beneficiat de două donații, una direct de la artist și una de la familia sa. De patinarea lucrărilor din gips s-a ocupat Mihai Oroveanu, istoric de artă și nepot al maestrului. Clădirea muzeului, fosta casă Pariano, este ea însăși monument istoric și adăpostește atât lucrări ronde bosse cât și basorelefuri.
Temele abordate în lucrările sale din piatră, gips, bronz și marmură sunt scene de gen, studii, scene sau personaje mitologice și religioase. Acestea din urmă erau foarte aproape să nu fie expuse din cauza restricțiilor regimului de la acea vreme, însă, grație intervenției istoricului de artă Ion Frunzetti, profesor a două longevive foste directoare ale Muzeului de Artă Constanța – Florica Cruceru și Doina Păuleanu – lucrările au rămas pe poziții.
Există și donații care nu fac parte din expoziția de bază?
„Sigur că da! Inclusiv din majoritatea donațiilor enumerate anterior există o mulțime de lucrări valoroase. Nu lipsesc nume ca Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Iosif iser și mulți alții. Ele sunt însă preponderent desene în creion, cărbune, pastel, sunt acuarele și gravuri, majoritatea pe suport de hârtie, dealtfel suport foarte sensibil. Așa că pentru conservarea lor optimă, ele sunt expuse periodic doar în regim temporar. O regulă de bază este că ele pot fi expuse în general o data la trei ani. Inițiativa expozițiilor temporare „Muzeul din Depozit” desfășurată de mai multe ori pe an pune în evidență și asemenea lucrări. Pot exista astfel de proiecte ce ofera iubitorilor de artă uneori o șansă unică în viață de a vedea anumite opere de artă.
Vă așteptăm așadar să ne vizitați și revizitați minunatele muzee, cu promisiunea că veți pleca binedispuși și mai bogați spiritual!”, a mai declarat pentru Discover Dobrogea, restauratorul Anatolie-Iulian Leu.
Anatolie-Iulian Leu este, începând din luna decembrie 2024, singurul expert în restaurare pictură în ulei (de șevalet) acreditat de Ministerul Culturii din județul Constanța. Aici găsiți interviul anterior, legat de restaurarea bunurilor culturale, acordat exclusiv pentru Discover Dobrogea.
0 Comentarii