fbpx
Mamaia Constanta
Membrele comunității ”Cusături dobrogene” au cusut cămăși tradiționale din toate zonele țării

iunie 24, 2023

comunitatea-cusaturi-dobrogene-constanta-a-cusut-camasi-traditionale-din-toate-zonele-tarii

Frumoasa poveste a comunității ”Cusături dobrogene” a început în anul 2014, în Constanța, cu șezători la care se întâlneau doamnele care doreau să învețe să coasă o cămașă tradițională.

Cămășile tradiționale cusute la șezătorile comunității ”Cusături dobrogene” sunt bune de expus în muzeu

Comunitatea a crescut în timp și a ajuns acum la 30 de membre, astfel că inițiatoarea acesteia, avocat Eugenia Catargiu, colecționară de costume populare, a fondat Asociația ”Cusături dobrogene”, pentru că a simțit nevoia să existe și o organizare oficială.

comunitatea-cusaturi-dobrogene-constanta-eugenia-catargiu

”Ne-am tot întâlnit la șezători, în diverse locații unde eram primite cu plăcere, fie în ceainării, fie la terase, pentru că, pe noi ne interesează în primul rând să avem lumină naturală, că este cea mai bună pentru a putea coase.

Ne încântă faptul că toate cămășile care ies din mâinile noastre sunt de o valoare deosebită. Pe lângă faptul că sunt studiate, bine cusute și echilibrate din punct de vedere al pânzei, al cromaticii, al câmpurilor ornamentale, toate sunt puse la locul lor, așa cum erau cămășile cusute cândva de bunicile și străbunicile noastre.

Acum, eu spun că suntem urmașe demne de străbunele noastre și facem cămăși la fel de frumoase și de valoroase, care, practic, au potențialul ca, la un moment dat, să fie expuse într-un muzeu.

Ele deja au fost expuse, inclusiv în Muzeul de Artă Populară Constanța, în expoziții temporare organizate de instituția de cultură, în colaborare cu noi, expoziții în care s-au expus toate cămășile cusute de membrele șezătorii din Constanța și chiar din Tulcea, pentru că am vrut să fie toată zona Dobrogei reprezentată în expoziția respectivă.

Au fost multe evenimente frumoase la care am participat și chiar instructive, pentru că, spun eu, lumea a avut ocazia să vadă cum arată un port popular complet, cum s-a purtat el cândva și că se pot face și în ziua de azi, cămăși la fel de frumoase precum cele din muzee”, a precizat Eugenia Catargiu, fondatoarea Asociației ”Cusături dobrogene”, pentru Discover Dobrogea.

Comunitatea ”Cusături dobrogene” a cusut cămăși tradiționale din toate zonele țării

Mândre că reușesc să coasă cămăși tradiționale la fel ca străbunele lor, doamnele din comunitatea ”Cusături dobrogene” au realizat cămăși similare celor autentice, din toate zonele țării.

”Întotdeauna când ne apucăm să coasem, înainte studiem cămașa pe care vrem să o facem. Studiu înseamnă vizită în muzeele din țară, de unde aflăm foarte multe lucruri, dar ne uităm și în cărțile de specialitate, în cărțile cu modele, în presa vremii. Studiul este foarte important, pentru că nu poți să asociezi și să așezi oricum câmpurile ornamentale, trebuie să respecte tipicul cămășilor vechi.

comunitatea-cusaturi-dobrogene-sezatori-ia-traditionala

În Asociația ”Cusături dobrogene” suntem cam 30 de membre, iar de-a lungul timpului am cusut cămăși din toate zonele țării. Cele mai multe dintre ele au dorit, la început, să coasă cămașă de Dobrogea. Am făcut și lucrul acesta, dar, fiecare are origini diferite, unele au părinți care vin din zone diferite ale țării și, atunci, au dorit să coasă și cămăși din zonele de origine ale părinților sau, pur și simplu pentru că le-au plăcut cămăși din alte zone.

La șezătorile noastre s-au cusut și cămăși de Transilvania, și de Oltenia, de Muntenia, cămăși de Sud, cămăși subțiri, groase, cămăși cu ciupag, de Bucovina, de Moldova. Multe dintre doamnele din comunitate și-au completat costumul cu pistelcile de Dobrogea, care sunt foarte frumoase sau au cusut vâlnice de Mehedinți.

cusaturi-dobrogene-comunitate-sezatori-camasi-traditionale

Studiem și încercăm să ne facem și peștemanele de Vlașca, pentru că ne coasem cămăși de Vlașca și trebuie să le completăm cu partea de jos a costumului, pentru că, din punctul nostru de vedere, este important să purtăm cămașa în ansamblul ei, întregul costum, nu doar la hainele orășenești.

Nu prea ne îndurăm să le vindem, pentru că valoarea lor ar fi foarte mare. Evident, când investești foarte mult timp, pentru că o cămașă o coși, poate, în mai mult de un an, dacă ar trebui să valorificăm astfel de piese, vă dați seama că ar fi foarte scumpe, mai cu seamă că și furniturile sunt foarte costisitoare”, a declarat pentru Discover Dobrogea, fondatoarea comunității ”Cusături dobrogene”, Eugenia Catargiu.

O pasiune pentru cămășile tradiționale, moștenită de la bunica

Doamnele din comunitatea ”Cusături dobrogene” recunosc faptul că nu au știut să coasă cămăși tradiționale de la început. Ele s-au ambiționat și au continuat însă această activitate, iar acum știu să deslușească tainele unei cămăși vechi.

”Spre norocul meu, am moștenit de la bunica două cămăși de Dobrogea, pe care bunica le-a realizat complet, ea a țesut pânza și tot ea le-a cusut. N-am știut eu să le apreciez cum trebuia, la vremea lor, dar, ele au fost acolo și le-am apreciat mai târziu. Sunt cămăși delicate, fine, cu pânza subțire, cum este în zona de sud. Ele au stat acolo într-o adormire și cred că și pasiunea aceasta a mea a stat așa, într-o latență, ani de zile, până când a pornit acest eveniment cu șezătorile.

comunitatea-cusaturi-dobrogene-constanta-eugenia-catargiu

Ca să pot coase, recunosc că am făcut tot felul de încercări și nimic nu-mi plăcea ce ieșea. Din nevoia de a studia mai mult decât îmi permite un muzeu să studiez, pentru că un muzeu ține cămașa protejată, nu o poți atinge și întoarce pe toate părțile, am început să colecționez. Acesta a fost, practic, motivul pentru care a apărut colecția. Și, având cămășile vechi în colecție, am început să fac o comparație, să le studiez în detaliu.

În momentul în care vizualizezi lucruri, înmagazinezi informația aceasta, ți se obișnuiesc și ochii, mintea, pentru tipul de cusături și modul în care sunt aranjate și cusute elementele unei cămăși, așa încât, la un moment dat și mâna începe să reproducă ceea ce ochiul vede. Și,  încet, încet, de unde eram neîndemânatică la început, în timp, lucrurile au evoluat și, până acum, am cusut mai multe cămăși.

Fiicei mele îi plac cămășile tradiționale și spune că toate cele pe care le cos sunt ale ei și le dorește și le mai poartă și ea. Sper că mai târziu să ducă mai departe munca pe care am început-o, nu neapărat să coasă, dar să le păstreze și să le valorizeze într-un fel.

eugenia-catargiu-fondatoarea-comunitatii-cusaturi-dobrogene-constanta

Mă bucur că a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO și cămașa cu altiță și cred că dosarul a avut șanse să treacă și pentru că, ne-au fost cerute inclusiv nouă, comunităților care coasem cămăși, opinii, păreri, pentru că, meșteșugul acesta trebuie să fie viu ca să poată fi înscris în Patrimoniul Imaterial. Și noi, practic, asta facem, menținem viu meșteșugul, prin faptul că le coasem”, a mai spus, pentru Discover Dobrogea, Eugenia Catargiu.

Nu orice ie este cămașă tradițională

Cu ocazia Zilei Universale a Iei, fondatoarea comunității ”Cusături dobrogene”, Eugenia Catargiu, le transmite doamnelor și domnișoarelor să fie atente când își achiziționează o cămașă.

ia-romaneasca-inscrisa-in-patrimoniul-mondial-imaterial-unesco-camasa-cu-altita

”Nu orice cămașă pe care o găsești de cumpărat și se vinde cu titulatura de ie, chiar este o cămașă tradițională. Multe dintre ele sunt reproduceri mecanice, sunt cusute la mașină, în timp ce cămașa tradițională este cusută la mână, aceasta este prima condiție, însă sunt importante toate celelalte elemente: pânză, croi, mod de executare, tehnici, culori și multe alte elemente.

Cămășile vechi se găsesc din ce în ce mai greu, sunt tot mai rare, iar din cele noi, cusute, cred că sunt doamne care sunt dispuse să coasă contra-cost. Cred că cea mai bună variantă este să își coasă fiecare, dacă ar putea și dacă ar avea disponibilitatea. Doamnele ar putea încerca să coasă măcar una, pentru ele și pentru copiii lor, pentru a transmite mai departe, măcar o cămașă. Cred că acesta ar fi cel mai mare câștig”, spune Eugenia Catargiu.

De la goblenuri, o altă membră a comunității a ajus să coasă ii din multe zone ale țării

Dorina Baias spune că este pasionată de cusut ii, din anul 2018.  Înainte să realizeze cămăși tradiționale, ea a cusut goblenuri, a croșetat și a tricotat. A învățat acest meșteșug de la bunica ei, care țesea, împletea, dar și-a făcut și o ie și o fotă.

comunitatea-cusaturi-dobrogene-constanta-camasi-traditionale-ziua-iei

”Până acum am cusut mai multe cămăși: de Dobrogea, de Ardeal, de Năsăud, de pe Valea Someșului am 3 modele, de Hârtibaciu, Gorj, Vrancea. Am lucrat multe cămăși, dar, până să învăț toate tehnicile am dat și greș. Lucrând, am învățat importanța pânzei, a materialelor în general, pentru că aceste lucruri sunt esențiale pentru a spune despre o cămașă că este o copie după o cămașă autentică, astfel încât să nu greșim și să facem o bluziță brodată manual.

De Ziua Iei, le transmit doamnelor și domnișoarelor să vină și să învețe să își coasă și ele câte o cămașă. Le așteptăm să devină membre ale șezătorii noastre, ”Cusături dobrogene”, dacă sunt din Constanța, dacă nu, să caute grupurile șezătorilor din alte orașe, pentru că există cam în toată țara. Oricine poate învăța, nu este nimic imposibil și nu este greu, trebuie doar să le placă să lucreze și să își dorească să își facă o cămașă tradițională.

Am lucrat și vâlnice din zona Mehedinți, cusute cu tel, care este un fir plat, metalizat, de culoare aurie sau argintie, care se coase cu un ac special. În fiecare an, în perioada 1-8 martie, particip la Târgul de Mărțișoare de la Muzeul de Artă Populară Constanța, cu bijuterii cu motive tradiționale și în tehnica goblenului și rococo”, a afirmat, pentru Discover Dobrogea, Dorina Baias, membră a comunității ”Cusături dobrogene”.

Epșen Memet este musulmană, dar poartă costumul tradițional românesc cu mândrie

O altă membră a comunității ”Cusături dobrogene” este Epșen Memet, care nu ratează nicio ocazie pentru a se îmbrăca în portul tradițional românesc.

epsen-memet-creatoare-podoabe-traditionale-cusaturi-dobrogene

”Eu sunt 25% turcoaică și 75% tătăroaică, am un bunic turc. De mică mi-a plăcut ia și chiar am o poză cu mine îmbrăcată în ie la vârsta de 6-7 ani. Era o ie de artizanat și am fost îndrăgostită de cămașa aceea. Consider că ia îți creează o stare de bine și îmi place să o port tot timpul.

Am cusut o singură ie în cadrul șezătorilor ”Cusături dobrogene”, o cămașă dobrogeană. Am mai început una, dar, din păcate, vederea nu m-a mai ajutat. Toată lumea se miră că lucrez cu mărgele mici și nu pot să cos, dar pot spune că este mult, mult mai greu să coși o ie, decât să te joci cu niște mărgele.

La fiecare sărbătoare port costum tradițional românesc, deși sunt musulmană. Acum, port o cămașă din sudul Olteniei, pe o pânză țesută foarte subțire. Iar șember-ul pe care îl port pe cap este specific turcilor și tătarilor din Dobrogea, dar și dobrogencele purtau tulpanul, care se aseamănă în mare măsură cu șember-ul. Acesta este dreptunghiular, tulpanul are forma triunghiulară și are mai multe bibiluri”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Epșen Memet, membră a comunității ”Cusături dobrogene”.

La Muzeul de Artă Populară din Constanța este organizată, cu ocazia Zilei Universale a Iei, o șezătoare la care participă și doamnele din comunitatea ”Cusături dobrogene”.

epsen-memet-podoabe-traditionale-romanesti-cusaturi-dobrogene

La acest eveniment, creatoarea Epșen Memet prezintă o colecție de podoabe tradiționale românești.

”Ce am încercat să fac în cadrul șezătorii este să reproduc modele de zgărdane, de salbe vechi, cu produsele pe care le am acum la dispoziție.

Am zgărdane (bentițe foarte subțiri, din mărgele, care se poartă la gât) de Bucovina, mai am gherdane (coliere croșetate cu un anumit model) și am realizat chiar și replica unui gherdan din județul Cluj, o piesă de muzeu.

ziua-iei-ia-traditionala-romaneasca

De Ziua Iei, le transmit doamnelor și domnișoarelor să poarte ie și să se împodobească cu zgărdane, cu salbe, fiecare cu ce are, pentru că, în mod normal, bătrânele noastre își accesorizau ia cu diverse bijuterii”, a spus, pentru Discover Dobrogea, Epșen Memet.

Cămașa tradițională românească reprezintă un element de identitate culturală și a început să fie foarte apreciată, chiar și de către domnișoare.

1 Comentariu

  1. Nastasia

    Sa purtam ie cu mandrie,multi ,multmi ani!

    Răspuns

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

Pin It on Pinterest