fbpx
Medgidia, primul oraș modern al Imperiului Otoman

decembrie 18, 2021

medgidia-primul-oras-din-dobrogea-al-imperiului-otoman

Subiect de romane, o localitate care încă mai păstrează, vag, farmecul pe care îl avea în secolul al XIX-lea, Medgidia a fost primul oraș modern dezvoltat de Imperiul Otoman. Istoria așezării este foarte veche, fiind găsite urme încă din perioada paleolitică, însă modernizarea orașului Medgidia sau Kara-Su cum s-a mai numit, a început odată cu perioada otomană.

Medgidia sau Kara-Su era un important centru economic în Dobrogea

În urmă cu două secole, Medgidia era importantă din punct de vedere economic. Deoarece se afla la întretăierea unor importante artere comerciale, în oraș se făcea comerț cu grâne și animale.

”În perioada otomană, până în secolul al XIX-lea, așezarea apărea cu numele Kara-Su, și  era un puternic centru economic. Se spune că în localitate se organiza de două ori pe an un târg, sub numele de Panaghir, care înseamnă iarmaroc. Chiar și acum se mai păstrează denumirea Dealul Panaghirului, pentru locul în care se desfășura târgul.

Kara-Su, care se traduce prin ”apă neagră”, este o denumire turcească și are legătură cu adevărul geografic al zonei. Numele se pare că a fost dat din cauza bălților care se formau ca urmare a inundațiilor provocate de apa curgătoare din această zonă, care se numea și ea Kara-Su și a coloritului specific al acestei ape”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, prof. univ. Metin Omer, doctor în istorie la Universitatea Hacettepe din Ankara și la Universitatea Ovidius Constanța.

Medgidia, orașul fondat de sultanul otoman Abdul Medgid

Deși nu a ajuns niciodată în Dobrogea, sultanul Abdul Medgid i-a ajutat pe tătarii care au emigrat din Crimeea și a fondat localitatea Medgidia, care îi poartă și acum numele.

”Sultanul otoman Abdul Medgid, care avea și titlul de calif, ceea ce însemna că era liderul lumii musulmane, i-a ajutat să emigreze pe tătarii din Crimeea, care erau supuși presiunilor și acuzați de autoritățile țariste că ar fi colaborat cu armatele otomane și aliate otomanilor în Războiul Crimeei.

În acest proces de emigrare, sultanul otoman Abdul Medgid a decis să îi sprijine pe tătari. Una dintre formele prin care a făcut acest lucru a fost de a fonda o localitate și a le facilita așezarea în aceasta.

Este vorba despre vechea așezare Kara-Su, care, începând cu 2 septembrie 1856, când a fost emisă iradeaua sultanului Abdul Megdid, un act special în administrația otomană, s-a decis crearea de condiții și primirea refugiaților, emigranților din Crimeea.

Acesta este considerat actul fondator al orașului Medgidia, pentru că, începând din acel moment, așezarea Kara-Su a fost cunoscută cu denumirea de Medgidie sau Medgidia.

Important în acest act este că se cere, în mod detaliat, să se acorde atenție felului în care se va dezvolta așezarea. Se solicita ridicarea unei moschei în centru și lângă ea, a unei clădiri administrative. De asemenea, se specifica felul în care să fie dezvoltate străzile, care să fie drepte și perpendiculare.

Toată această atenție acordată detaliilor a făcut din Medgidia, «primul oraș modern din Imperiul Otoman», după cum afirma istoricul Kemal Karpat.

Străzi perpendiculare-MedgidiaS-a cerut dezvoltarea de străzi perpendiculare, astfel că și astăzi dacă mergem în Medgidia vom observa că partea veche a orașului, zona în care se află Primăria, Moscheea Abdul Medgid și principalele clădiri, străzile sunt perpendiculare. Ele au fost ulterior tăiate de niște construcții începute în perioada comunistă, fie că vorbim despre blocurile ridicate în acea zonă sau de crearea piațetei din fața Primăriei Medgidia”, a precizat profesorul Metin Omer.

Moscheea Abdul Medgid, lăcașul de cult construit în urmă cu 160 de ani

Impunătoare și în prezent, Moscheea Abdul Medgid era cea mai mare din Medgidia în 1860, când se spune că a fost inaugurată. Ea a fost ctitorită de sultanul al cărui nume îl poartă.
moscheea-abdul-medgid-medgidiaSursa foto: Primăria Medgidia

”Moscheea Abdul Medgid a fost construită cu piatră de calcar, într-un stil clasic otoman. Se păstrează stâlpii originali care susțin tavanul, construiți din lemn de cedru adus din Liban, lemn care a rezistat până acum fără să fie afectat de carii, datorită unei tehnici speciale de tratare a lemnului.

În interior se păstrează și două lumânări imense, care se pare că sunt din perioada în care a fost construită moscheea. Piatra de temelie a fost pusă în 1856, pentru că se specifică acest lucru în iradeaua sultanului, dar se spune că a fost terminată prin 1860.

În curte, lângă moschee există și un loc pentru abluțiune, o zonă pentru spălarea rituală înainte de rugăciune”, a precizat pentru Discover Dobrogea, profesorul Metin Omer.

Foarte puține clădiri din perioada otomană au mai rămas în Medgidia

În Medgidia anului 1870 se spune că puteau fi văzute 25 de minarete. De altfel, populația musulmană, care era majoritară în oraș până în 1878, ajunsese la 20.000-30.000 de persoane în urma valurilor de migrare după Războiul Crimeei.

”Moscheea Abdul Medgid și hamam-ul sau baia turcească sunt printre puținele clădiri care au mai rămas din acea vreme. Rămășițele hamam-ului se află tot în apropierea moscheei.

Baia turcească a deservit și Seminarul musulman, care a fost parte a complexului construit în secolul al XIX-lea.

Hamam-ul s-a deteriorat în timp, mai ales că în perioada comunistă a avut niște destinații care au dus la deteriorarea lui. El a devenit spălătorie chimică și, la un moment dat, a fost chiar și un fel de uzină electrică.

Astăzi se mai păstrează o cupolă specifică arhitecturii islamice și mai pot fi văzute zonele prin care curgea apa. Accesul este mai dificil acum, dar din exterior poate fi văzută fosta baie turcească din Medgidia, situată la 200 de metri de moschee, în locul în care era și Seminarul musulman, din care nu a mai rămas nimic.

Din 25 de geamii care erau până în 1870 s-au mai păstrat 3 după 1878, dar tot timpul a rămas moscheea centrală, ctitorită de sultanul otoman Abdul Medgid”, povestește profesorul Metin Omer.

Podul peste valea Kara-Su, o construcție dorită de localnici

Când au sosit în Dobrogea emigranții din Crimeea, sultanul Abdul Medgid a dorit ca aceștia să fie conduși tot de un tătar, din respect pentru tradițiile și obiceiurile acestora. Astfel, Said Pașa a fost numit un fel de guvernator al regiunii.

”Atât Said Pașa, cât și urmașii săi, au avut foarte multe proprietăți și terenuri în regiune. Se pare că terenurile acestora se întindeau în zona orașului Medgidia, până spre Peștera și Cobadin. În orașul Medgidia locuința lui Muedin Bey a fost acolo unde se află acum Biblioteca Municipală.

De numele lui Said Pașa se leagă construirea unui pod peste valea Kara-Su, pentru că trebuia ca locuitorii să treacă și să aibă grijă de terenurile pe care le aveau în posesie.

Există o poveste potrivit căreia, Said Pașa i-a întrebat pe locuitorii Medgidiei dacă își doresc un spital, o moschee sau construirea unui pod.

Se pare că dorința locuitorilor a fost să fie construit un pod, lucru care s-a și realizat, iar construcția i-a purtat numele lui Said Pașa. Podul a rămas în picioare și a fost folosit până la sfârșitul secolului al XIX-lea. El era în zona vechii gări a orașului, clădire care a fost realizată de compania britanică, aceeași care a construit și calea ferată Cernavodă-Constanța.

De altfel, construirea acestei căi ferate a contribuit la dezvoltarea Medgidiei și nu întâmplător s-a decis înființarea unei gări la Medgidia. Mai mult, în apropiere de gară s-au construit magazii de cereale, tocmai pentru că orașul era un centru important al comerțului cu grâne, iar primăvara și toamna se organizau târguri pentru vânzarea de grâne și animale, iar la târguri veneau chiar și judecătorii pentru a putea parafa mai repede tranzacțiile făcute la Medgidia”, am mai aflat de la prof. univ. Metin Omer, doctor în istorie la Universitatea Hacettepe din Ankara și la Universitatea Ovidius Constanța.

Orașul Medgidia, subiect de romane. Chiar și Jules Verne a scris despre Kara Su

De-a lungul timpului, orașul Medgidia i-a inspirat pe mai mulți scriitori. În romanul de aventuri ”Kéraban încăpățânatul”, Jules Verne și-a plimbat personajul principal și prin Kara-Su. Deoarece nu voia să plătească o taxă de trecere a podului care traversa Bosforul, Kéraban, un negustor turc din Istanbul a preferat să înconjoare Marea Neagră și a poposit astfel și la Medgidia.

”Orașul dobrogean apare și în scena unor romane naționale. Cel mai recent este al scriitorului Cristian Teodorescu, născut în Medgidia. El a publicat romanul «Medgidia orașul de apoi», în care am putea spune că localitatea nu este doar o scenă a romanului, ci și personaj, pentru că autorul prezintă într-un mod foarte pitoresc modul în care aceasta se transformă. Dintr-un oraș cosmopolit în perioada interbelică, Medgidia a început să decadă când regimul comunist i-a distrus toată această frumusețe. «I-au răpit aura», cum spune autorul.

Mai este scenă într-un roman interbelic, intitulat «Kara Su», denumirea veche a orașului Medgidia, scris de Ilie Valerian, care este pseudonimul scriitorului Valeriu Ionescu. Romanul a apărut prin 1936, iar subiectul principal este dragostea dintre o localnică tătăroaică și un inginer sosit de la București pentru a realiza niște lucrări la calea ferată. Este prezentată comunitatea musulmană din Medgidia, dar autorul scrie și despre celelalte etnii și, în general, despre viața din oraș”, am mai aflat de la profesorul Metin Omer.

Medgidia, un oraș al contrastelor

Deși are o istorie foarte veche și interesantă, Medgidia nu este un oraș atractiv pentru turiști. Clădirile impozante construite după 1878, devenite ulterior monumente de patrimoniu, sunt lăsate să se degradeze, în loc să fie restaurate.

muzeul-de-arta-medgidia-cladire-de-patrimoniuMuzeul de Artă din Medgidia, un edificiu superb, este lăsat acum în paragină. Instituția de cultură a fost înființată în anul 1975, într-o clădire de patrimoniu, în onoarea celui mai mare pictor dobrogean, Lucian Grigorescu, născut în Medgidia. Restaurată la un moment dat, fațada clădirii a fost desfigurată prin montarea unei odioase tâmplării din termopan, interzisă la monumentele istorice.

scoala-de-fete-medgidiaȘi Școala de fete, care a fost construită în anul 1879 este acum o clădire închisă, despre viitorul căreia nu se știe nimic.

Vechile străduțe ale orașului Medgidia încă mai păstrează parfumul de epocă și te transpun în secolul XX.

casa-monument-istoric-murad-g-ali-medgidiaDacă ajungeți în Medgidia mergeți și în cartierul vechi, unde puteți vedea o casă, monument istoric, pe frontonul căreia scrie numele fostului proprietar, Murad G. Ali și anul în care a fost construită, 1906. Murad Ali a fost consilier local la Medgidia, dar a avut proprietăți și în Constanța. Fosta locuință de pe strada Kemal Agi Amet arată deplorabil acum, după 115 ani de la ridicarea ei.

case-vechi-in-medgidiaSe spune că în anul 1901, Medgidia era una dintre cele mai dezvoltate localități din Dobrogea și avea 36 de străzi, 10 hanuri și 7 hoteluri de mici dimensiuni. Până la începerea celui de-al Doilea Război Mondial, orașul avea foarte mulți oameni înstăriți, iar unele dintre construcțiile pe care aceștia le-au ridicat în urmă cu aproape un secol pot fi văzute și în prezent.

Cu siguranță, Medgidia ar putea deveni un oraș turistic, dacă toate monumentele istorice din oraș, care au povești foarte interesante, ar fi puse în valoare.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

O nouă săptămână plină pentru sportivii CSM Constanța!

O nouă săptămână plină pentru sportivii CSM Constanța!

Sportivii CSM Constanța au meciuri importante în ligile de baschet, handbal, volei și rugby, la seniori, tineret și juniori. Baschetbalistele joacă primul meci din semifinalele Ligii Naționale, vineri seară, la Constanța, unde atmosfera va fi încălzită de un show...

Pin It on Pinterest