Mărțișorul și zilele babelor sunt strâns legate de existența unui personaj mitologic de care am auzit cu toții, Baba Dochia. Primăvara vine la pachet cu vechi tradiții, atât în Dobrogea, cât și în celelalte zone ale țării, pentru că, în anotimpul în care natura renaște, în mediul rural există numeroase obiceiuri, unele pierdute, altele care s-au păstrat.

Mărțișorul, potrivit legendelor, a fost făcut, prima dată, de Baba Dochia

Baba Dochia, un personaj mito-folcloric, este indisolubil legată, la români, de tradiția mărțișorului. Potrivit legendelor, ea a realizat primul mărțișor și a tors firul bicolor, în timp ce urca pe munte.

”Se știe, conform legendelor, că Baba Dochia și-a început urcușul  pe 1 martie și a tors în toată această perioadă, un fir. La un moment dat, ea a găsit  pe drum un bănuț, pe care l-a găurit și a legat banul de firul răsucit, în două culori, pe care Baba Dochia l-a tors.

Se spune că acesta a fost primul mărțișor. De fapt, mărțișorul tradițional era un bănuț, la început din metal, dar putea fi și din argint. Banul găurit este un simbol matricial feminin, cu trimitere directă la acest personaj, de la care avem păstrată tradiția mărțișorului, iar argintul este un metal lunar, benefic, aducător de bine.

La început, firul mărțișorului nu a fost cu ață roșie, se spune că a fost cu alb și negru. Albul semnifica puritatea, iar negrul simboliza pământul. Roșul, la rândul său, semnifică puritatea, vigoarea și sângele. Au mai existat și variante, era și un șnur albastru cu alb, iar albastrul simboliza seninul cerului.

Noi avem acest personaj, Baba Dochia, despre care se spune că a tors firul bicolor, acel șnur al mărțișorului, în urcușul său pe munte, care, conform legendelor, a început pe 1 Martie. Astfel, această zi este dedicată Babei Dochia, dar, mai mult decât atât, în calendarul creștin ortodox, o avem prăznuită pe Sfânta Evdochia, personaj real, care a trăit în sec. III”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Cerasela Dobrinescu, muzeograf în cadrul Muzeului de Artă Populară Constanța.

Zilele babelor, un obicei legat tot de Baba Dochia

La începutul lunii martie, mulți dintre noi își aleg o babă, însă, puțini știu că zilele babelor au pornit tot de la Baba Dochia.

”Baba Dochia este cea care personifică vremea capricioasă din această perioadă a anului, pentru că, știm cu toții faptul că începutul primăverii este instabil din punct de vedere meteorologic. Acest lucru a generat o serie de povești și legende, mai ales în mediul rural.

Astfel, avem primele zile ale lunii martie, patronate de acest personaj feminin, Baba Dochia, care, se pare că era, conform unor legende, mama unui alt personaj care a guvernat în a doua jumătate a lunii februarie, mai exact pe 24, mama lui Dragobete.

Legendele spun că Baba Dochia era rea și își supunea nora unor adevărate probe de inițiere, care, nesocoteau practic, rânduiala timpului. De exemplu, o trimitea să culeagă fragi în luna martie sau să albească lâna neagră.

Astfel, primele zile lui martie, 7, 9 sau 12 zile sunt acele zile în care se dădea o luptă simbolică între iarnă și vară, pentru că sunt instabile din punct de vedere meteorologic.

La sate, fiecare dintre aceste zile este asociată câte unei babe, fiind alese în funcție de zilele de naștere, însă oamenii își puteau face și alte corelații cu datele.

Dacă ziua respectivă era însorită se spune că omul era bun, că avea noroc și așa mai departe. Babele se sărbătoresc și acum, dar este un caracter ludic în această sărbătoare, ele sunt alese mai mult în joacă.

Ziua în care îți alegi baba nu se face după o anumită regulă, însă, de obicei, este asociată cu ziua de naștere.

Primele zile din martie stau sub semnul acestor babe, care ne vorbesc despre vreme și despre firea omului”. povestește muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Mărțișorul era purtat în Dobrogea, până la întoarcerea berzelor

În Dobrogea, se obișnuia să se poarte mărțișorul până când veneau berzele, spune muzeograful Cerasela Dobrinescu.

in-dobrogea-martisoarele-se-purtau-pana-la-sosirea-berzelorEa precizează că exista și o formulă prin care erau invocate păsările ”Ia-ți barză mărțișorul”” sau ”Ia-ți negrețele, barză și dă-mi albețele!”, unde negrețele erau supărările, bolile și albețele fiind zilele fericite, cu sănătate.

Șnurul mărțișorului se atârnă în copaci sau pe tufele de trandafiri

”După purtare, în Dobrogea, mărțișorul era așezat sub o piatră sau pe gard, de unde se credea că îl vor lua berzele sau alte păsări călătoare, care vin în această perioadă.

martisorul-zilele-babelor-baba-dochia-dobrogea-obiceiuriDe asemenea, mai există obiceiul ca mărțișorul să fie pus pe o tufă de trandafir sau pe ramurile unui pom, iar cu acest prilej se fac anumite premoniții. Dacă trandafirul sau copacul înfloreau, acest lucru era considerat de bun augur pentru persoana respectivă, dacă nu, pentru cel care și-a lăsat mărțișorul acolo, urma o perioadă nefastă”, spune muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Cât timp se poartă mărțișorul?

Câte bordeie, atâtea obiceiuri, spune o vorbă românească. În funcție de zonă, mărțișoarele sunt păstrate o anumită perioadă de timp. El poate fi purtat la piept, la gât sau pe mână, câteva zile, până la o anumită sărbătoare sau până când înfloresc pomii.

martisorul-in-dobrogea”Există sate în care mărțișorul era pus și la gâtul mieilor, pentru că în această perioadă erau vulnerabili și chiar și sub cloșcă era păstrat, pentru a avea noroc de pui mulți și sănătoși”, am aflat de la muzeograful Cerasela Dobrinescu.

După zilele babelor, urmează zilele moșilor, pentru că intrăm în altă perioadă. Dacă babele reprezintă zilele capricioase care fac legătura anotimpului rece cu cel cald, moșii simbolizează zilele călduroase care vor veni, deoarece, pe măsură ce înaintăm în lună, vremea se încălzește. Despre zilele moșilor însă, care vin odată cu mucenicii, veți afla mai multe informații în curând.

Share

Leave a Reply