”Mărțișorul – amuletă și simbol” este o expoziție inedită, în care sunt prezentate mărțișoare lucrate între anii 1872-1918, de către gravorii Casei Regale a României. Expoziția este găzduită de Muzeul de Artă Populară Constanța și va putea fi văzută până pe 2 martie.
”Mărțișorul – amuletă și simbol”, prezintă vechile simboluri ale primăverii
Expuse pentru prima dată într-un muzeu, mărțișoarele vechi și foarte rare, îi aparțin colecționarului Georgian Anghel.
Tema expoziției este reprezentarea Babei Dochia, în mărțișoarele vremii. 5 dintre cele 17 mărțișoare expuse o prezintă pe Baba Dochia, cea de la care, practic, a pornit idea mărțișorului în România.
Se spune că Baba Dochia a găsit un bănuț găurit, în timp ce se plimba prin pădure și l-a prins cu o sfoară împletită din ațe roșii și albe. De atunci este această modă de a avea, primăvara, un mărțișor purtător de noroc.
”Esența mărțișorului este șnurul alb cu roșu, ce reprezintă îmbinarea între viață și moarte, între bine și rău. De-a lungul timpului, oamenii au folosit diverse obiecte și simboluri ale primăverii, pentru mărțișoare.
În expoziție sunt prezentate mărțișoare gravate de către gravorii Casei Regale, în special de Theodor Radivon. După ce a fost gravorul Casei Regale, el a făcut monede și medalii la Banca Națională.
Cel mai vechi mărțișor din expoziție are o vechime de 151 de ani și este datat 1 martie 1872.
Mărțișoarele vechi, expuse la Muzeul de Artă Populară Constanța sunt realizate din argint, argint aurit și dintr-un metal comun la vremea respectivă.
Aceste mărțișoare au legătură și cu mitologia romană, pentru că anul începea la 1 Martie, iar gravorul Radivon a ales să prindă aceste două teme: ”La mulți ani de 1 Martie”, simbolizând renașterea și începutul de an în anumite culte, plus mitul Babei Dochia, baba care este reprezentată în mărțișoare aruncând ultimul cojoc, iar celelalte sunt pe jos, lângă oile ei”, a povestit pentru Discover Dobrogea, colecționarul Georgian Anghel.
De la un singur mărțișor, colecționarul a reușit să strângă o întreagă colecție
Georgian Anghel este un păstrător de mărțișoare și, fiind colecționar, le cumpără fie de la proprietari, fie de la târguri sau prin intermediul licitațiilor.
”Pasiunea mea a pornit de la un singur mărțișor, cel al Flotei Naționale Române din 1913, intrat în colecție acum vreo 13 ani și de atunci am achiziționat mai multe mărțișoare ale Flotei, dar și cu alte tematici.
Am adunat de-a lungul timpului multe mărțișoare, dar nu le țin doar pentru mine, le arăt tuturor celor care sunt interesați de cultura românească, de obiceiurile noastre, pe care vrem să le ducem mai departe.
Sunt și alte mărțișoare făcute de Theodor Radivon și de către alți gravori, pe care pot fi văzute fețele membrilor Casei Regale. Un exemplu în acest sens este un mărțișor foarte frumos de la 1 Martie 1900, în care apare Regele Carol al II-lea îmbrăcat în ținută de marinar”, a precizat pentru Discover Dobrogea, colecționarul Georgian Anghel.
Fiecare mărțișor are propria lui poveste
În expoziția intitulată ”Mărțișorul – amuletă și simbol” de la Muzeul de Artă Populară Constanța, sunt prezentate 17 mărțișoare.
”Cel mai frumos mărțișor, din punctul meu de vedere, dar și mai nou în colecție, este ”Mărțișorul Dezrobirii 1918”. Este un mărțișor excepțional prin arta prin care a fost creat de un gravor din Iași. El este realizat din două zale întrepătrunse. El reprezintă, pe de o parte, armata germană care a intrat în București și, pe de altă parte, Imperiul austro-ungar, care venea de la vest către est. După ce a pierdut Capitala, administrația românească s-a mutat cu toată logistica, la Iași. Lumea păstrează vie dorința de dezrobire. Pe aceste două zale se observă loviri foarte fine, pentru a rupe lanțul care ne înconjura, respectiv armatele care încercau să ne cucerească cu totul.
Mărțișorul 1 martie 1872, cel mai vechi din colecție, reprezintă două linii cu lauri și ramuri de măslini și un simbol floral – steaua în 6 colțuri. Aversul acestui mărțișor prezintă o inimă înflăcărată, cu două coroane cu lauri și frunze de măslin la baza ei și deasupra, pe un banner scrie România.
Mai avem un mărțișor din argint, datat 1906, cu doi clopoței și trei îngerași, pe care scrie 1 Martie.
De asemenea, în expoziție este prezentată și o serie de mărțișoare realizate de Theodor Radivon, gravate în cupru, alamă și argint. Ele prezintă diferite elemente florale și nelipsitele rândunele care sunt printre vestitorii primăverii.
Avem și un mărțișor religios, în care este înfățișat Isus Hristos alături de copii și soarele, care simbolizează că Dumnezeu veghează. Pe avers este notat 1 Martie.
Un alt mărțișor foarte frumos cu elemente heraldice, în stil art-nouveau, care pe avers are trecut 1 Martie și aceeași floare cu 6 colțuri, doi îngeri cu o coroană care vin deasupra cifrei de 1 martie și pe partea din spate doi porumbei, o inimă înflăcărată și un grup de crenguțe, lauri și măslini.
Avem și un mărțișor deosebit, datat 1 Martie 1892, făcut din argint, reprezintă o inimă plină, din care iese un îngeraș căruia i se văd fața și o aripă.
Reprezentarea Babei Dochia prin mărțișoarele emise de către Radivon, a fost realizată în diferite forme. Pe aversul lor, scrie: ”La mulți ani cu sănătate! 1 Martie și anul respectiv, iar pe avers este prezentată Baba Dochia cu cojoacele, cu oile, rândunelele și soarele la răsărit.
0 Comentarii