Înconjurată de lacurile Razim și Golovița și la câteva vâsle distanță de Gura Portiței, Jurilovca este o localitate unică în Dobrogea, dar mai puțin cunoscută de turiști. Indiferent că ajungem iarna, când Lacul Razim este înghețat și devine un patinoar enorm, iar bucățile de gheață aduse de vânt și de valuri la mal creează o priveliște spectaculoasă, fie că mergem în celelalte anotimpuri, Jurilovca este extrem de bogată în vestigii istorice, iar Capul Doloșman ne oferă o panoramă uluitoare, de care nu se bucură nici o altă zonă din Dobrogea.
1.Capul Doloșman, de la Jurilovca, faleza stâncoasă cea mai înaltă din Dobrogea
Am ajuns la Capul Doloșman în luna ianuarie, când Lacul Razim le oferă vizitatorilor o priveliște feerică. La mal, sunt adunate sloiuri de gheață aduse de valuri și de vânt, iar în larg, cât vezi cu ochii, lacul este înghețat. Frumusețile din zonă ne-au fost dezvăluite de reprezentanții Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac și Corina Davidov, dar și de ghidul de turism Ștefan Constantin, de la care am aflat ce îi conferă unicitate localității de pe malul lacurilor Razim și Golovița. Ștefan spune că a ajuns în zonă în urmă cu vreo 15 ani și i-au plăcut atât de mult peisajele de basm și istoria locului, încât a părăsit Bucureștiul și s-a stabilit definitiv în Jurilovca.
Capul Doloșman este cea mai înaltă faleză stâncoasă de pe litoralul românesc și se întinde pe aproape 3 kilometri, afirmă Ștefan Constantin. Tot de la el am aflat că faleza cretacică formată din gresii și calcare a cetății are înălțimea de 29 de metri, dar ea se continuă cu un deal foarte abrupt, care ajunge până la 56 de metri. Denumirea Doloșman are origine turcească și înseamnă ”Cap rău”.
”Asta îl face foarte special în zonă, pentru că este un punct de observație extrem interesant, unde ajung puțini oameni. Cei mai mulți turiști merg la Capul Doloșman, pe plajă și în situl arheologic, însă punctul de belvedere este la un kilometru și jumătate mai departe, iar acolo ajung foarte puțini vizitatori, pentru că nu știu drumul și nu se aventurează.
Capul Doloșman este o zonă specială, pentru că perspectiva pe care o oferă este senzațională. Pe 180 de grade peisajul are apă, lagună și mare și alte 180 de grade sunt rezervate dealurilor Dobrogei. Vizibilitatea se întinde până la 45 de kilometri, iar într-o zi senină, priveliștea este încântătoare și poți sta acolo toată ziua, de dimineața până seara, fără să te saturi de ceea ce vezi”, spune ghidul Ștefan Constantin, pe care vi-l recomand cu multă căldură, dacă ajungeți în zonă.
2.Cetatea Orgame-Argamum, prima așezare din România, atestată istoric
Știu, ne vine greu să credem, în situația în care se vehiculează de 100 de ani că Histria, Tomis și Callatis au fost cele mai vechi așezări din România. Ei bine, tot de la ghidul de turism Ștefan Constantin am aflat că există izvoare antice care atestă faptul că orașul Orgame a fost întemeiat de greci, între 670-660 î.Hr. Coloniștii greci din Milet, cel mai important oraș-stat din Grecia acelor vremuri, au ajuns în zonă, fiind foarte probabil, primii care au întemeiat o colonie în tot bazinul Mării Negre și au ridicat orașul Orgame. Numele localității apare în lucrarea ”Periegesis”, a primului geograf al istoriei Occidentale, Hecateus din Milet.
”Izvoarele legate de numele cetății sunt foarte puține. Nici cercetările arheologice nu sunt prea avansate, situl este excavat în mică măsură, undeva la 15%, astfel că oricând pot apărea mai multe dovezi istorice. Este adevărat, Hecateus scria ”Orgame, polis epi to Istros”, respectiv că Orgame este oraș pe Istru, însă el nu a umblat prin locurile acestea, a scris lucrarea doar cu informații culese de la navigatori și de la cei care călătoreau, iar Orgame se afla exact pe ruta de navigație spre Dunăre.
Fluviul este cam la 60 de km de locul în care se află Orgame, ceea ce a generat inițial o confuzie între istorici, deoarece Capul Doloșman este pe Lacul Razim, iar Dunărea este la 60 de km la nord. Se intra din Pontus Euxinus, acum Marea Neagră, pe la Gura Portiței, care este închisă în prezent și se trecea exact pe lângă Orgame, se traversa Golful Halmyris, Razimul de azi și apoi se ajungea pe Dunăre.
Vasile Pârvan a identificat situl de la Capul Doloșman ca fiind Orgame, la începutul secolului XX. Deocamdată, în situl de la Capul Doloșman nu s-a găsit nici o inscripție sau un alt izvor cu numele Orgame, astfel că toate dovezile sunt cumva indirecte. Acum însă, nu mai este nici un dubiu pentru specialiști că Orgame este actuala Cetate Argamum”, afirmă ghidul Ștefan Constantin.
Orgame este cu aproximativ 30 de ani mai vechi decât Histria
S-a vehiculat timp de 100 de ani că Histria ar fi prima colonie grecească, dar în ultimii 10 ani cercetările arheologice făcute la Orgame și la Histria au demonstrat că Orgame a fost înființat cu cel puțin o generație sau două înaintea Histriei.
”Ele au fost două orașe surori, probabil se ajungea în câteva ore de la unul la altul. Între cele două orașe se naviga direct, acum însă nu se mai poate ajunge pe apă de la o localitate la alta. Unul dintre foarte puținele izvoare antice care menționează Orgame și mult mai târziu Argamum latin, se află chiar la Histria. Acolo a fost descoperită o piatră, un fost prag al unei instituții publice. Un arheolog care a excavat zona a avut inspirația să întoarcă acea piatră, care este mare, se află acum în Muzeul de la Histria și se numește ”Piatra de hotărnicie”. Ea fost bătută undeva la sfârșitul secolului al II-lea la 170-180 e.n.
Pe acea piatră scrie exact care sunt hotarele orașului. Este o inscripție înaltă de aproape 3 metri, care nu a fost păstrată integral. În secolul al V-lea, când s-a reconstruit cetatea, piatra de hotărnicie a fost folosită ca material de construcție și a fost pusă drept prag al unei instituții, dar inscripția era pusă cu fața în jos. Acesta este un izvor de informație extraordinar. Acolo, pe hotărnicie, apare actualul pârâu Slava, care curge la Ceamurlia de Jos. El vine dinspre Pădurea Caugagia și se varsă în Lacul Ceamurlia. Pe piatra de hotărnicie apare acel pârâu, cu numele lui latin și scrie că se învecinează cu Argamensi”, am aflat de la Ștefan Constantin.
Argamum a cunoscut perioadele lui de glorie, dar nu au fost foarte multe. Așezarea a fost locuită aproape neîncetat timp de 1300 de ani, dar nu a fost o localitate foarte importantă cum era Histria, care a fost episcopie și avea băi publice. Argamum nu a fost o localitate foarte importantă în zonă, dar nici una de neglijat, mi-a spus Ștefan. A avut perioade mai bune și mai rele. Se pare că în secolele I, II d.Hr. așezarea a fost părăsită o perioadă de aproximativ 30 de ani, dar acestea sunt urme arheologice încă nedovedite. Pe straturile respective, urmele arheologice sunt foarte slabe sau lipsesc cu desăvârșire. După aceea, în funcție de modul în care a evoluat lumea romană și bizantină, totul s-a reflectat și la Argamum. În secolul al IV-lea, împăratul Dioclețian a avut un proiect uriaș de refortificare a întregului limes nordic, al frontierei, toată fiind stabilită pe Dunăre. Au fost sute de cetăți reconstruite și întărite, începând din Ungaria de azi, până în limita nord-estică a imperiului. În acest proiect apare specificat și Argamum, iar zidurile actuale de incintă sunt de atunci, am aflat de la Ștefan Constantin.
3.La Jurilovca există cel mai vechi mormânt grecesc din bazinul Mării Negre
În afara sitului Argamum, în zona necropolei antice grecești, se află ”tumulul cu heroon”, cel mai vechi mormânt grecesc din tot bazinul Mării Negre. Acesta este un motiv în plus pentru arheologi să tragă concluzia că Orgame a fost una dintre primele colonii ale grecilor din Marea Neagră, probabil chiar prima, spune ghidul de turism Ștefan Constantin. O mică movilă, un mormânt antic grecesc de incinerație, unic în Balcani și în bazinul Mării Negre, primul mormânt grecesc din această zonă. A fost atât de important pentru locuitorii orașului, încât în jurul lui s-a creat un cult al eroului, care a durat în jur de 400 de ani. Toate izvoarele arheologice culese din sit, arată că tumulul datează din a doua jumătate a secolului al VII-lea, din anii 640-630 î.Hr., perioadă apropiată celei în care a fost întemeiată colonia. Probabil era un personaj important, întrucât arheologii au tras concluzia că a fost incinerat acolo, chiar conducătorul coloniei. După aceea, aproape 400 de ani, locuitorii cetății i-au adus ofrande și l-au considerat un erou, ne-a dezvăluit ghidul Ștefan Constantin.
Câțiva dintre prietenii mei pe care i-am făcut curioși, au vizitat deja cetatea zilele acestea, au patinat pe Lacul Razim și au admirat peisajele dezvăluite malul stâncos al Capului Doloșman. Nu cred că greșesc dacă afirm că multiculturalitatea, vestigiile arheologice, locurile sălbatice, gastronomia locală și peisajele superbe, fac din această zonă prea puțin cunoscută, unul dintre cele mai încântătoare obiective turistice de pe litoralul românesc.
Trebuie spus ca Dobrogia pe lansa Scitia Minor sa numit si Casianorum datorita faptului ca primele case asa cum le cunoastem astazi au venit din Dobrogea aduse de legiunile romane care au patruns in Baragan in ai doilea razboi daco-roman .Asa au patruns romani la nord de Dunare dupa batalia de la Adam Clisi ,iar drumurila romane din Muntenia acelei peroade arata ca ,armatele romane au trecut prin Muntenia venind din Dobrogea si inaintand spre vaile carpatilor spre nord prin valea Oltului si inaintans spre Sarmisegetusa.Din toate acestea drumurile de la Sornum Romanum (Soresti)judetul Dambovita arata in mod clar acest lucru.In mod sigur romanizarea a venit la nord de Dunare din sud si nu din vest sau sud-vest cum afirma uni cercetatori ,iar batalia de la Adam Clisi a fost decisiva pentru itamplarea acestui eveniment.