Din fericire, se întâmplă și lucruri bune în Constanța în domeniul cercetării, chiar dacă acest domeniu este, de mult timp, cenușăreasa bugetului de stat. La Institutul de Cercetări Palas-Constanța, au fost create 3 rase noi în ultimii ani și a patra așteaptă să fie omologată. Instituția este cea mai veche de acest gen din România, în 1897 fiind înființată ”Oieria Națională” de la Palas, care, din anul 1920 a început crearea rasei Merinos de Palas, omologată în 1962.

Institutul de Cercetări Palas-Constanța își expune istoria, cu mândrie, într-un muzeu

Povestea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas-Constanța e veche de 125 de ani și este dusă mai departe, atât prin păstrarea primei clădiri în care a funcționat vechea Oierie Națională Palas, care a fost transformată în muzeu, cât și prin evoluția permanentă a  cercetării, prin crearea de noi rase.

”Institutul de Cercetări Palas-Constanța are 125 de ani, iar în prima clădire în care a funcționat, construită în anul 1910, am amenajat un muzeu. Instituția noastră a fost înființată în 1897, fiind cea mai veche unitate de cercetare zootehnică din România, dar nu învechită.

Se spune că această construcție a fost proiectată de către Daniel Renard, arhitectul Cazinoului din Constanța, care a împrumutat modelul oieriei Rambouillet din Franța.

Imobilul acesta reprezintă istoria noastră, pentru că aici au fost birourile, laboratoarele și locuința directorilor de acum peste 100 de ani, tocmai de aceea, în anul 2007 am consolidat prima clădire în care a funcționat institutul.

Am hotărât să îi dăm destinația de muzeu, doar pentru că această clădire vorbește despre istoria institutului nostru. Am căutat fotografii vechi și am încercat, pe cât posibil, să păstrăm decorațiunile inițiale ale vechiului imobil.

Fiind vorba de trecutul nostru, am adus în muzeu și o copie după o metopă de pe Monumentul de la Adamclisi. Avem și câteva piese originale, de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Istoria înseamnă și o perspectivă pentru viitor, tocmai de aceea am păstrat documente vechi, pentru că unitatea noastră este creatoare de progres genetic. Avem registre genealogice ale creării oii Merinos de Palas. Rasa a fost omologată în 1962, dar cercetările au început în 1920 și chiar mai devreme.

Tot în muzeu am expus și câteva eșantioane de lână de la diverse rase, pentru că lâna trece printr-un întreg proces tehnologic și, ulterior, intră în fabrică și din ea se face stofa. Uitați ce stofe se făceau la Integrata din Constanța, înainte de 1989.

Aici sunt și jilțurile primilor directori ai institutului, pe care le păstrăm în muzeu, iar în registrele lor scriau numai cu tocul, la capătul căruia se atașa o peniță din metal care se scufunda în cerneală, iar de pe birou era nelipsit prespapier-ul, un accesoriu pe care se atașa sugativa pentru a fi curățat excesul de cerneală.

În curtea institutului se află și al doilea sediu, unul intermediar, pe care acesta l-a avut. L-am consolidat și sper ca anul viitor să îl reabilităm și pe interior.

Sediul actual a fost construit în anul 1982. La intrarea în noul sediu scrie pe mozaic ”Oieria Palas”.

Aula în care a fost organizată sâmbătă, 20 august, Conferința Națională a Crescătorilor de Capre din România, este foarte frumoasă și are un plafon din aluminiu, realizat special pentru Institutul de Cercetări Palas-Constanța, pe care sunt numeroase decorațiuni cu oi și berbeci”, a povestit pentru Discover Dobrogea, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas-Constanța, dr. ing. Radu Răducu.

Institutul de Cercetări Palas-Constanța are echipamente de ultimă generație și duce tradiția cercetării mai departe

Principala activitate a Institutului de Cercetări Palas-Constanța este crearea de progres genetic și tehnologic pentru crescătorii de ovine, iar laboratoarele pentru cercetare sunt foarte bine dotate.

”Aici este un laborator pentru congelarea materialului seminal, pe care l-am dotat în urmă cu două săptămâni cu aparatură de ultimă generație.

Totul este nou și performant. Materialul seminal se congelează în azot lichid, la -196 de grade și rezistă astfel pe termen nelimitat. În laborator este și criobanca sau banca de spermă, cum o știu mulți, în care păstrăm materialul seminal de la țapi și berbeci, pe care îl congelăm în azot și îl folosim atunci când avem cereri pentru inseminare artificială sau când facem cercetări.

Avem și analizoare pentru lapte, în care punem proba de lapte și aflăm câte proteină are, câtă grăsime, lactoză, substanță uscată, dar și ce PH are.

Am achiziționat și un analizor foarte performant, cu care determinăm concentrațiile până la nanograme și picograme. Un alt analizor este sistemul Eliza, pe care îl folosim pentru determinarea concentrației de hormonilor implicați în reproducție. Sistemul este foarte sensibil, la nivelul picogramelor și nanogramelor.

Și la om analizele hormonale se fac prin Eliza, de aceea sunt foarte scumpe, deoarece și kit-urile pe care le folosește sunt foarte scumpe”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Andreea Anghel, cercetător științific gradul II la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas-Constanța și vicepreședinte al Asociației Carprirom.

3 rase noi de ovine au fost omologate în ultimii ani, la Institutul de Cercetări Palas-Constanța

Institutul de Cercetări Palas-Constanța are o echipă de peste 20 de specialiști, care a reușit să creeze și să omologheze noi rase de ovine.

”Principala noastră activitate este crearea de progres genetic și tehnologic pentru crescătorii de ovine. Am reușit ce nu a reușit nicio unitate de cercetare, nu numai zootehnică, dar nici agricolă din România, ca, în ultimii 10 ani să creăm și să omologăm 3 rase noi de ovine, plecând de la rasa Merinos, care a fost făcută în 1962, tot aici la Palas.

Am făcut noi rase, în funcție de cerințele crescătorilor și ale pieței, pentru că, activitatea noastră este dedicată crescătorilor. Astfel, ne-am îndreptat spre producția de carne și de lapte, pentru că necesitatea asigurării alimentelor se impune tot mai mult, pe măsură ce populația crește.

Am reușit să omologăm încă 3 rase românești de ovine, foarte bine adaptate condițiilor de la noi și foarte rentabile pentru crescători și am obținut câteva diplome și certificate, pe care le avem expuse în muzeu.

Suprafața de teren a institutului este de 530 de hectare de teren și un efectiv de aproximativ 4000 de oi cu un rulaj anual de peste 6500 de capete. Capre avem un efectiv de 250 de capete, din care 180 capre mame. Toți produșii pe care îi obținem, fie de la oi, fie de la capre se vând ca berbeci, respectiv țapi de reproducție, cu certificat de origine și productivitate pentru crescătorii de ovine, pentru programul de ameliorare pentru ambele specii”, a precizat pentru Discover Dobrogea, directorul general al institutului, dr. ing. Radu Răducu.

Produsele din lapte de capră sunt considerate a fi medicamente

Laptele de capră și produsele realizate din acesta sunt din ce în ce mai căutate de către consumatori, deoarece sunt foarte bune pentru sănătate.

”Laptele și produsele din lapte sau carne de capră sunt foarte sănătoase. La noi în țară sunt, în general, capre Carpatine, care se cresc pe pășune. Caprele își aleg mâncarea și ele preferă plantele medicinale, iar astfel, laptele este îmbogățit, fiind denumit și ”lapte medicament”.

De asemenea, caprele nu fac TBC și, astfel, este foarte puțin probabil să găsești bacilul în lapte, așa că poate fi băut chiar și crud, dacă ai o sursă sigură. Sunt câteva proteine în lapte, care, prin scindare în organismul nostru se transformă în peptide, pe care le numim peptide bioactive, care sunt, potrivit studiilor, antiinflamatoare, anticancerigene, scad tensiunea arterială și au multe alte beneficii asupra organismului uman.

Laptele de capră este mai indicat copiilor decât cel de vacă, pentru că are mai puțină cazeină, o proteină din lapte care provoacă alergii”, a precizat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul științific Andreea Anghel.

Festivalul ”Capra, izvor de sănătate” va deveni o tradiție la Institutul de Cercetări Palas-Constanța

Pentru promovarea crescătorilor și a produselor din lapte de capră, Institutul de Cercetări Palas a organizat sâmbătă, 20 august, a doua ediție a Festivalului ”Capra, izvor de sănătate”, în curtea generoasă a instituției.

”La această ediție a festivalului au participat 150 de persoane, dintre care 14 producători și crescători de oi și capre, din 6 Constanța, 8 din Tulcea, dar au venit și crescători de la Bacău și din Harghita.

Cei care au ajuns la eveniment au putut degusta ied la ceaun, pastramă de ied, pastramă de capră, bulz cu brânză de capră adus tocmai de la Reghin, brânză și alte produse din lapte. Au fost 4 ceaune, iar producătorii au gătit în stil dobrogean de Constanța, în stil dobrogean de Tulcea, dar am avut și musulmani care au preparat produsele în stilul lor. Au făcut și pastramă la grătar și a ieșit o adevărată competiție între ei.

De asemenea, în cadrul târgului am făcut și un experiment aplicat, pentru că noi avem un proiect de cercetare pentru genele care codifică proteina din lapte, numită cazeină. Dacă animalele au mai anumite gene au mai multă proteină în lapte, iar dacă au anumite mutații ale genei, proteina în lapte este mai puțină. Cu cât este mai multă proteină în lapte înseamnă un randament mai mare de transformare în brânză. Din 5 litri de lapte poți să obții 1 kg de brânză sau poți obține 300 de grame, în funcție de câtă proteină este în laptele animalului. Experimentul a fost un succes.

Evenimentul de sâmbătă a început cu lucrări științifice în aula instituției, deoarece s-a desfășurat Conferința Națională a Crescătorilor de Capre din România, pe care o organizăm în fiecare an, după care am ieșit să facem brânză, dar am avut și degustare și vânzare de produse”, a declarat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul științific Andreea Anghel, vicepreședintele Asociației Caprirom.

Reprezentanții Asociației Naționale Caprirom ne încurajează să consumăm produse din lapte de capră

Produsele din lapte de capră au fost prea puțin promovate în România, chiar dacă, potrivit specialiștilor, acestea reprezintă o comoară.

”În Dobrogea, producătorii își țin animalele pe pășune, astfel că produsele lor sunt foarte sănătoase. Rasa noastră locală se numește Carpatină. Este o rasă care dă puțin lapte, dar acesta este de o calitate deosebită.

Noi încercăm să îi ajutăm pe crescători să își promoveze produsele și să dezvoltăm, împreună, o piață pentru produsele din lapte de capră.

Consumatorii din Dobrogea ar trebui să fie deschiși către produsele locale, pentru că, întotdeauna o să ne placă ce am mâncat de mici, de acolo de unde ne provin rădăcinile.

În Dobrogea avem undeva la 12.000 de capre înscrise în registrul genealogic, restul sunt capre a căror genealogie nu o cunoaștem.

Am organizat Festivalul ”Capra, izvor de sănătate”, deoarece, atunci când aducem în același loc și crescătorii și consumatorii se creează o simbioză. Îl vezi pe cel care cumpără că își ia ceva care îi place și atunci îți dai seama cât de importante sunt astfel de festivaluri sau evenimente în care se întâlnesc unii cu alții”, a declarat pentru Discover Dobrogea, președintele Asociației Naționale a Crescătorilor de Caprine din România, ”Caprirom”, Claudiu Anghelescu.

Discover Dobrogea îi susține producătorii locali, prin promovarea acestora, astfel încât produsele lor să fie cunoscute, cumpărate și consumate de un număr cât mai mare de oameni.