2020 a fost un an în care au ajuns în Delta Dunării mulți turiști care nu au mai fost niciodată în această zonă. Pandemia de Covid-19 i-a determinat pe români să-și redescopere țara, însă unii au ajuns în deltă doar pentru a da check-in în acest loc și nu au respectat natura. Delta Dunării are nevoie de turiști educați, care știu ce înseamnă o rezervație naturală și se bucură de natură, fără să rupă nuferii și să deranjeze păsările.
Turismul în Delta Dunării nu este despre terase cu mici și bere, este despre natură
Turiștii care ajung în Delta Dunării trebuie să știe că trebuie să aibă un comportament diferit într-o rezervație a biosferei, față de cel într-un resort de 4 sau 5 stele, de exemplu. Ei nu se pot plimba prin deltă ca pe faleză și să meargă de la o terasă la alta, pentru a consuma mici și bere. Turismul în biorezervație este despre liniște și natură, despre respectul pentru floră și faună.
”Clienții sunt foarte diferiți. Unii vin de 12 ani și știu ce trebuie să facă și cum să se comporte într-o rezervație. Anul 2020 a fost însă atipic. Unii turiști au vrut doar să bifeze că au fost și în Delta Dunării, pentru că le-a oferit izolare, dar au venit total nepregătiți.
Ei sunt, în general, clienții de resorturi de Bulgaria, Grecia sau Turcia, iar așteptările lor au fost similare cu ceea ce găsesc acolo. Unii au pus întrebări de genul: ”Unde găsim o terasă să mâncăm mititei?”.
Noi avem poze făcute cu drona, tocmai pentru ca turiștii să poată vedea că locul este extrem de izolat. Rămâi uimit când vezi că turiști care vin în deltă te întreabă: ”Unde este candy-barul?”. Am crezut că putem să satisfacem toată plaja aceasta de întrebări, dar românul are o imaginație teribilă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, administratorul pensiunii ”Eden” din Crișan, Ileana Vasilief.
Aproape 50% dintre turiștii din această vară nu au mai fost în deltă
Mai bine de jumătate dintre turiștii care au ajuns anul acesta în Delta Dunării nu au mai fost niciodată în deltă și nu au citit despre zona în care urmează să meargă.
”Mulți dintre turiștii care au ajuns vara aceasta în biorezervație nu și-au setat așteptările pe ceea ce puteau găsi în deltă. Vorbim de turiști cu posibilități financiare mari, obișnuiți cu altfel de turism decât ce putem oferi noi în deltă.
Ei nu știu că noi suntem la o distanță de minim o oră cu barca de orice punct de pe uscat și că nu putem să facem turismul de la mare sau de la munte, unde îți vine distribuitorul la poartă cu orice dorești.
Delta Dunării nu are logistica necesară, pentru că nu e atât de dezvoltată încât să le rezervi, de exemplu, parcare în Murighiol, în condițiile în care nici proprietarii parcării nu știu câte locuri disponibile au în ziua în care urmează să vină turiștii”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Denisa Mocanu, administratorul pensiunii ”Doi Căpitani”.
Delta Dunării înseamnă natură, tradiții și gastronomie locală
Este o diferență foarte mare între turiștii care ajung în Delta Dunării pentru a se bucura de natură și cei care se comportă ca pe un bulevard din București și nu respectă mediul. Există vizitatori care vin informați, admiră delta, apreciază tradițiile și gastronomia locală și afirmă că localnicii de aici ”Trăiesc în Paradis”. Alții însă, din fericire nu toți, nu respectă natura. Ei merg cu viteză pe canale, rup nuferii și pescuiesc chiar și peștii mici, care, în mod normal, trebuie aruncați înapoi în apă.
”Turismul deltaic, ca orice altă formă de turism are anumite specificități. Dacă vorbim despre Delta Dunării, o rezervație a biosferei, trebuie să fim atenți la ceea ce înseamnă modul de vizitare și de respectare a naturii.
Trebuie să conștientizăm că delta în sine presupune o altfel de vizitare. În Delta Dunării nu putem merge nu pe repede înainte. Aici, turismul presupune o vizitare lentă, responsabilă, care să permită cunoașterea deltei în integralitatea ei, pentru a-i permite turistului să afle ce înseamnă natura și o rezervație a biosferei.
Oaspeții care ajung în Delta Dunării trebuie să înțeleagă că turismul deltaic presupune un alt mod de vizitare, un alt tip de vacanță. Aici, vizitatorii vin informați, se bucură de natură, de tradiții și de gastronomia locală”, a afirmat pentru Discover Dobrogea Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării.
Mulți turiști vor să facă o ”cură de pește” în Delta Dunării
Când spui Delta Dunării te gândești la pește, icre, liniște și natură cât vezi cu ochii. Este un loc în care imaginația bucătarilor nu are limite atunci când vine vorba despre gastronomia locală, bazată în special pe produse din pește.
”Mare parte din turiștii care ajung în deltă caută produse tradiționale pe bază de pește. Sunt oameni care, dacă stau 7 zile în deltă, vor să consume toată vacanța numai pește. Ei ar mânca tot timpul borș de pește și storceag sau ciorbă din perișoare de pește.
Și ciorba tradițională rusească, cu foarte legume și carne de porc sau de vită, pe care localnicii o fac foarte bună, este apreciată de turiști. Saramura este și ea foarte căutată.
Localnicii spun că saramura tradițională este făcută din biban și din știucă, că are mirosul de fum, pentru că acești pești nu au o carne grasă. Mulți turiști vor însă pește fără oase, iar somnul este singurul de acest fel, din deltă.
Carasul are succes, pentru că este cel mai dulce pește. Dacă este crestat și prăjit corect, pentru că și aici este un secret, este extraordinar de bun, alături de mămăligă și mujdei.
Știuca este și ea apreciată, însă anul acesta nu a fost știucă mai deloc în deltă. Sunt turiști care fac o adevărată cură de pește când vin în Delta Dunării, lucru foarte normal, dealtfel. Dar avem și părinți care, când vin în deltă le dau copiilor numai cartofi prăjiți”, a povestit administratorul pensiunii ”Eden” din Crișan, Ileana Vasilief.
Vizitarea Deltei Dunăriii trebuie să devină o formă distinctă de turism
Turismul deltaic nu a fost definit niciodată ca o formă de turism distinctă, iar acest lucru ar trebui să se întâmple foarte repede. Și aceasta, pentru că turiștii trebuie să știe exact care sunt regulile de vizitare într-o biorezervație, deoarece anul 2020 ne-a demonstrat că mulți vizitatori nu au venit informați, iar în Delta Dunării s-a circulat ca pe bulevardul Unirii din București.
”Turismul deltaic trebuie să devină o formă distinctă, care să se alăture turismului montan, a celui de pe litoral sau balneoclimateric. Turismul deltaic are un specific al lui, peste care nu putem trece. El nu presupune o vizitare de masă.
Delta necesită o vizitare lentă și responsabilă, iar ecoturismul trebuie să reprezinte pilonul principal a ceea ce înseamnă turismul în Delta Dunării, altfel nu vom avea o deltă pe care să o lăsăm moștenire și celor care vin după noi”, a afirmat președintele Asociației Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.
De ce este scumpă o vacanță în Delta Dunării?
Muți români se plâng de faptul că o vacanță în Delta Dunării este prea scumpă, iar unii spun că nu-și permit luxul de a merge în deltă. Ei nu înțeleg de ce sunt prețurile sunt mai mari în deltă decât la munte sau la mare. Răspunsul la această întrebare l-am aflat de la Ileana Vasilief.
”Turiștii trebuie să fie conștienți că în Delta Dunării vor vedea un loc unic și că, la fel ca orice loc unic din toată lumea aceasta, el nu poate să fie gratuit. Când vizitatorii își fac un calcul pentru toată deplasarea în Delta Dunării, ei să se gândească la fel ca la o vacanță în alte țări, pentru care includ transferul, biletul de avion, deplasarea cu taxiuri și orice altceva.
Pe noi, totul ne costă de 11 ori mai mult în Delta Dunării, de aceea prețurile sunt mai mari. Să vă dau un exemplu simplu. Dacă se strică o piesă de 100 de lei, pe noi ne costă 1100 de lei să aducem pe cineva care să o înlocuiască, spre deosebire de cei care au acces pe uscat. Plus tot ce înseamnă utilitățile și investițiile pe care nimeni nu ni le asigură. Mentenanța clădirilor și a instalațiilor în deltă este de 10 ori mai mare decât pe uscat”, a precizat administratorul pensiunii ”Eden” din Crișan, Ileana Vasilief.
Vizitele de o zi în Delta Dunării sunt un produs toxic pentru rezervația biosferei
2020 a venit la pachet cu foarte multe probleme în Delta Dunării, deoarece turismul s-a făcut în mod haotic. Despre redefinirea modului în care poate fi vizitată delta se vorbește de mult timp, însă anul acesta, reprezentanții Asociației Delta Dunării au pus punctul pe i și au atras atenția asupra faptului că trebuie luate măsuri în regim de urgență.
”Vreau să transmit un semnal de alarmă, vizavi de produsele turistice toxice pentru Delta Dunării. Mă refer la acele oferte turistice de vizitare a deltei într-o zi.
Din fericire, tot 2020 ne-a adus la situația în care să nu mai avem 1,5 înnoptări în deltă, ci 3, în medie. Acest lucru înseamnă că turiștii au ales să își petreacă vacanțe mult mai lungi în Delta Dunării.
Delta nu poate fi vizitată în 4 ore. Au apărut numeroase oferte și mulți locuitori din România nu știu că acest lucru nu este posibil. O astfel de excursie este toxică. Ne propunem să dezvoltăm o cooperare constantă cu hotelierii din Constanța, pentru a integra în pachetul turistic și o noapte sau două de cazare în deltă. Ce ar fi mai frumos, decât să meargă pe litoral pentru 3-4 nopți, iar ultimele două zile din concediu să le petreacă la o unitate de cazare din Delta Dunării. Asta înseamnă turism responsabil”, a declarat președintele Asociației Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.
Cei care iubesc Delta Dunării și doresc să se reîntoarcă într-un loc curat și primitor, trebuie să se informeze, să știe exact unde vor ajunge și ce pretenții să aibă. Este important să fim responsabili cu mediul înconjurător, să reducem la minimum impactul negativ asupra mediului înconjurător și să contribuim la conservarea patrimoniului natural, astfel încât și copiii sau nepoții noștri să se bucure de rezervația biosferei.
0 Comentarii