„Ziua Iei” va fi sărbătorită și anul acesta la Muzeul de Artă Populară Constanţa, în perioada 23 – 25 iunie. Manifestarea reprezintă un eveniment prin intermediul căruia va fi celebrată cămașa femeiască, piesa care imprimă strălucire și dă specificitate costumului tradițional.
”Ziua Iei”, la Muzeul de Artă Populară Constanța
Cu ocazia evenimentului ”Ziua Iei”, pe platoul din faţa muzeului vor fi prezente două creatoare de ii și cămăși românești – Goran Iulia din Breaza, Prahova şi Andronic Vera din Suceava, localitatea Mănăstirea Humorului. Acestea vor face demonstraţii de lucru şi vor oferi informaţii legate de varietatea motivelor, a croiului şi modelelor autentice ale iilor și cămășilor vechi şi noi din zonele pe care le reprezintă.
Pentru a face dovada măiestriei în ceea ce privește realizarea podoabelor din mărgelele care accesorizează cămășile, la manifestare va fi prezentă și creatoarea de podoabe tradiționale, Epsen Memet. Totodată, membrele Asociaţiei „Cusături dobrogene” din Constanţa vor face demonstraţii de lucru, fiind organizate după modelul şezătorilor de altădată.
Tot cu ocazia „Zilei Universale a Iei”, la muzeu vor avea loc şi două ateliere de creaţie, în cadrul cărora vor picta ”Sânziene pe linguri”, copiii de la două grădinițe Constanţa.
Ia românească sau cămașa cu altiță este recunoscută universal
Cămașa cu altiță sau ia românească a fost inclusă de către Comitetul UNESCO, pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanității, anul trecut, de Ziua Națională a României. Ia românească este sărbătorită în fiecare an, pe 24 iunie, când a fost declarată Ziua Universală a Iei.
Dacă în trecut, ținutele tradiționale erau realizate în mod special pentru anumite sărbători, marii artiști au fost inspirați de ia românească. Un exemplu în acest sens, este pictura lui Daniel Rosental, ”România revoluționară”, unde este pictat simbolul românesc, ia. Englezoaica Maria Rosetti, soția lui C.A. Rosetti, purta ie și năframă, deoarece îi plăcea mult costumul nostru tradițional.
Regina Maria a fost îndrăgostită în mod special de portul românesc din zona Muscelului, Argeș și a purtat foarte multe costume complete din acele locuri. Regina Maria a fost prima figură feminină importantă a epocii sale care a redescoperit tradiția românească.
Regina Maria a promovat ia şi portul popular ca brand de ţară şi a generat un adevărat val de influenţă pentru acesta, astfel că toată aristocrația feminină a timpului purta cu mândrie costumele populare românești, de câte ori reprezenta Casa Regală la evenimente.
În Dobrogea nu s-a purtat ie, ci cămașă cu platcă
Dobrogea nu are o ie propriu-zisă, aşa cum se întâlneşte în celelalte regiuni ale ţării. Costumul tipic zonei dobrogene este compus din cămașă cu poale lungi, așa-numita cămașă de-a-ntregul. Este cămașa croită cu platcă, cu mâneci largi și slobode, confecționată dintr-o pânză învărgată, de o foarte bună calitate.
Dantela croșetată de la gât era adăugată ulterior, dar în general cămașa avea o platcă, iar decorațiunile erau amplasate pe aceasta. Foile erau încheiate cu croșeta prin cheițe, iar aceasta prezintă pânza învărgată la încheietura foilor, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Cerasela Dobrinescu, de la Muzeul de Artă Populară Constanța.
Pistelca este denumirea catrinței. Catrința este piesa care îmbracă trupul femeii de la mijloc în jos. Este de fapt un șorț țesut la război și reprezintă o piesă de sărbătoare.
Costumul de femeie din Dobrogea este de două feluri, spune muzeograful Cerasela Dobrinescu. Este așa-numitul costum cu două catrințe și cămașă și cel cu pistelcă și androc, androcul fiind fusta.
În sud-estul Dobrogei, în satele de pe limesul dunărean, Oltina, Ostrov, Satu Nou, Seimeni, Capidava, Topalu, Negureni sau Viile, tradițiile românești s-au păstrat nealterate, deși Dobrogea s-a aflat pentru o perioadă îndelungată sub stăpânire otomană. În aceste sate avem mărturii ale costumului tradițional dobrogean așa cum s-a putat el în trecut în aceste sate, a precizat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Cerasela Dobrinescu din cadrul Muzeului de Artă Populară Constanța.
0 Comentarii