Numele localităților ne oferă adesea, informații despre motivul pentru care au fost înființate sau poate avea legătură cu anumite caracteristici ale lor. Hagieni, satul tătarilor din sudul județului Constanța are o istorie veche de aproape două secole. Acum, este o localitate aproape uitată din Dobrogea, însă, prin legendele și tradițiile păstrate de localnici ar putea deveni o atracție turistică.
Hagieni, satul înființat în perioada otomană
Hagieni este un sat caracteristic pentru Dobrogea, o localitate care a fost înființată în perioada otomană, special pentru tătarii așezați pe aceste meleaguri. Profesorul universitar Metin Omer, doctor în istorie la Universitatea ”Hacettepe” din Ankara, cercetător științific la Universitatea Ovidius Constanța a declarat pentru Discover Dobrogea, că localitatea Hagieni a fost înființată în anul 1824. El spune că este foarte probabil ca acest sat să fi apărut în perioada emigrărilor din zona Peninsulei Crimeea, locul de origine al tătarilor.
”De altfel, cei mai mulți membri ai comunității tătare din România au sosit în Dobrogea odată cu emigrările care au început în anul 1783, când a fost anexat Hanatul Crimeei de către Imperiul Rus. De atunci, până pe la 1878, de fiecare dată în urma unui război ruso-otoman, valuri importante de tătari au sosit în Dobrogea, unde au fost instalați de autoritățile otomane”, a precizat doctorul în istorie Metin Omer.
Hagieni, satul hagiilor stabiliți în Dobrogea
Este foarte interesantă proveniența denumirii satului Hagieni, al cărui nume era Hagilar sau „Hacılar”, cum se scrie în tătărește. Ambele variante provin de la cuvântul hagiu, care era folosit pentru musulmanii care au efectuat pelerinajul la Mecca. Astfel, profesorul Metin Omer spune că însăși denumirea localității ne sugerează că așezarea a fost una în care erau foarte mulți credincioși care au călătorit la Mecca. În plus, el spune că în satul Hagieni locuiau oameni înstăriți, deoarece nu oricine își permitea să meargă la Kaaba.
”Islamul are 5 stâlpi, potrivit cărora musulmanul trebuie să își mărturisească credința, pentru că el crede doar în Allah, să efectueze cele 5 rugăciuni zilnice, să dea zecheatul sau dania celor săraci, să țină postul, iar ultimul stâlp este pelerinajul. Dacă toate sunt obligatorii, în privința călătoriei la Mecca, potrivit credinței islamice, doar musulmanii care își permit să meargă la Kaaba trebuie să îndeplinească această cerință. Ei bine, asta ne arată că în Hagieni, locuitorii care au populat prima dată localitatea erau oameni destul de înstăriți”, am mai aflat de la doctorul în istorie Metin Omer.
În Hagieni a mai rămas o singură geamie
Hagieni încă păstrează urme ale unei comunități prospere. Din păcate, astăzi vorbim doar de urme, spune cu regret profesorul Metin Omer.
”A mai rămas în picioare geamia din Hagieni, care este o construcție interesantă, o geamie tipică, din piatră, specifică geamiilor dobrogene. Deși este construită în 1903, cu siguranță ea nu a fost prima geamie, pentru că satul Hagieni a apărut în 1824. Cu siguranță au fost și alte geamii, pentru că era o caracteristică în satele dobrogene unde existau comunități importante de musulmani, ca geamia principală să se numească ”giuma geami” (Cuma Camii) sau geamia de vineri, pentru că în această zi, musulmanii efectuează rugăciunea în comunitate și este nevoie de o clădire mai mare, restul geamiilor fiind de cartier. Cu siguranță geamia care a rămas astăzi în picioare este geamia principală, celelalte dispărând în timp”, mi-a declarat profesorul Metin Omer.
Cândva un sat prosper, Hagieni este acum un sătuc uitat de lume
Singurul recensământ din care putem afla numărul tătarilor care locuiau în satul Hagieni este cel din 1930. Potrivit informațiilor furnizate de atunci, aflăm că trăiau 398 de tătari în localitate. Totuși, aceste date nu sunt relevante, deoarece începând din 1878 foarte mulți musulmani au ales să părăsească Dobrogea pentru a se așeza în Imperiul Otoman, devenit apoi Republica Turcia. Se știe că doar în perioada interbelică au plecat din Dobrogea aproximativ 115.000 de turci și tătari și s-au stabilit în Turcia.
Cimitirul musulman din Hagieni este o poveste în sine
Astăzi au mai rămas aproximativ 80 de tătari în Hagieni și ne arată cât de mult s-a redus numărul musulmanilor din această așezare. Scăderea se poate observa și dacă privim cimitirul musulman din Hagieni, spune profesorul Metin Omer.
El precizează că, în apropierea cimitirului putem observa cât vedem cu ochii, urme de piatră. Sunt pietrele de mormânt, care arată că a fost o așezare importantă, cu mulți locuitori, dar, din păcate, ele nu mai sunt întreținute, afirmă cu tristețe doctorul în istorie Metin Omer.
”Încă un indiciu care ne arată că a locuit o comunitate înstărită în Hagieni, este că există pietre de mormânt care au capetele lucrate într-un anume fel. Era o tradiție încă din perioada otomană, care s-a mai păstrat câțiva ani după aceea, dar astăzi s-a pierdut. Potrivit acesteia, pietrele de mormânt reflectau statutul social și sexul celui care era îngropat. Astfel, cineva care fusese imam, avea un fel de turban pe piatră, cine a fost învățător avea un fes pe mormânt. Erau destul de multe astfel de pietre de mormânt în urmă cu câțiva ani în Hagieni, astăzi, probabil că ele au mai dispărut, pentru că timpul nu iartă”, mi-a spus profesorul Metin Omer.
Tabia tătărească, un fel de cazarmă otomană la Hagieni
Importanța pe care satul Hagieni a avut-o în urmă cu aproape 200 de ani, în perioada otomană, este dată și de existența unei cazărmi. Profesorul Metin Omer spune că există în apropierea satului un deal, care se numește ”tabia tătărească”.
”Tabia erau un fel de cazărmi otomane, construite în apropiere de graniță sau lângă obiectivele militare importante. Cea de la Hagieni este una din pământ, nu neapărat cea mai sofisticată tabie construită de otomani, precum cea de la Silistra.
Totuși, faptul că satul Hagieni se afla pe un drum pe lângă care treceau armatele otomane în expedițiile lor spre nord și faptul că au existat destul de multe războaie ruso-otomane, mai ales în sec. al XIX-lea, unele date chiar pe teritoriul dobrogean, ne determină să credem că Hagieni a fost considerat un punct strategic important, dacă s-a ales acolo construirea unei tabii, chiar dacă ea nu era foarte complexă”, am mai aflat de la doctorul în istorie Metin Omer.
Trecutul imperial al Dobrogei ar putea valorificat într-un tur istoric
La istorie stăm bine, cu turismul nu prea ne descurcăm. În Dobrogea există multe legende, dar nu știm să punem în valoare multiculturalitatea și trecutul imperial al acestei regiuni. Un tur istoric, prin care turiștii și localnicii să afle poveștile din perioada Imperiului Roman, a Imperiului Bizantin și apoi din timpul Imperiului Otoman, ar fi cu siguranță un proiect de succes pentru Dobrogea.
Traseele istorice și gastronomice ar putea atrage o nouă categorie de vizitatori în județele Constanța și Tulcea. Atât la Hagieni, cât și în multe alte localități există comunități importante de musulmani, dar și ale altor 18 etnii, în cadrul cărora se păstrează tradițiile de câteva secole, iar turiștii ar putea fi fascinați să afle legendele acestor locuri cu o istorie bogată, dar, din păcate, uitate în timp. Dacă mergi spre Mangalia și ajungi de curiozitate la Hagieni, nu rata nici Pădurea Hagieni, o adevărată oază de verdeață în sudul litoralului.
Fotografiile ne-au fost oferite de profesorul universitar Metin Omer, doctor în istorie la Universitatea ”Hacettepe” din Ankara, cercetător științific la Universitatea Ovidius Constanța.
0 Comentarii