fbpx
FD
FD
USR
Geamiile monument istoric din Dobrogea și poveștile lor

noiembrie 4, 2019

ramazan-bayram-Moscheea Carol 1

Geamiile ridicate în urmă cu un secol în Dobrogea, au devenit monument istoric și au propriile povești. Istoria și civilizația turcilor dobrogeni, știm cu toții, se întinde pe o perioadă foarte lungă de timp, astfel că acum nici nu ne-am putea imagina cum ar fi Dobrogea fără comunitatea musulmană. Am discutat despre gemiile din frumoasa regiune care se întinde între Dunăre și Marea Neagră, cu profesorul universitar Metin Omer, doctor în istorie la Universitatea Hacettepe din Ankara, care ne-a dezvăluit lucruri mai puțin știute și extrem de interesante.

Geamiile monument istoric din Dobrogea au povești frumoase

În România există în prezent 81 de lăcașuri de cult musulmane, iar cele mai multe dintre ele se regăsesc în Dobrogea. Mai există o geamie la București, una în județul Călărași, restul fiind în Dobrogea, în județele Constanța și Tulcea.

Cele mai multe dintre ele au fost construite la mijlocul secolului al XIX-lea, undeva pe la 1860, a precizat profesorul Metin Omer. Și nu a fost întâmplător acest lucru, pentru că atunci, un număr important de tătari din Crimeea a emigrat din Peninsulă spre Dobrogea. Sultanul otoman din acea vreme, a decis să ajute populația pentru stabilirea pe acest teritoriu, motiv pentru care s-au construit în acea perioadă atât de multe geamii sau au fost renovate cele mai vechi.

Geamia Esmahan Sultan din Mangalia, cea mai veche din Dobrogea

Cel mai vechi lăcaș de cult musulman din Dobrogea este Geamia Esmahan Sultan din Mangalia, construită în anul 1575. Legendele și cele mai multe păreri, deși documentele nu oferă încă o certitudine în această privință, spun că moscheea a fost construită de fiica sultanului Selim al II-lea Esmahan Sultan, care a și petrecut o bună perioadă a vieții sale în Dobrogea.

geamiile-monument-istoric-dobrogea-Moscheea-EsmaHan-Sultan-Mangalia De asemenea, se spune că Esmahan Sultan a decis să construiască această moschee în memoria tatălui său, Selim al II-lea, iar motivul pentru care ea petrecea atât de mult timp în Dobrogea era legat de relația cu soțul său, care era mai tot timpul plecat pentru a rezolva diverse treburi de stat. Esmahan Sultan a fost soția lui Sokollu Mehmed Pasha, unul dintre cei mai importanți viziri din istoria Imperiului Otoman. Lăcașul de cult din Mangalia este înconjurat de cimitirul mahomedan, ce conține morminte vechi de peste 300 de ani, a declarat pentru Discover Dobrogea, profesorul universitar Metin Omer, doctor în istorie la Universitatea Hacettepe din Ankara.

Cum și cine construia geamiile în urmă cu cinci secole

Din păcate, dacă pentru marile geamii din Istanbul sau din alte părți ale Imperiului Otoman se știe cine au fost arhitecții, celebru fiind Mimar Sinan, pentru moscheile și geamiile din Dobrogea informațile sunt foarte sărace în această privință, nu se știe cine le-a construit, spune profesorul Metin Omer. În schimb, sunt cunoscute materialele folosite. Știm că cele din orașele fondate în antichitate, cum ar fi Constanța sau Mangalia, la construcția geamiilor au fost folosite pietre rămase de la edificiile romane. Este cazul lăcașelor de cult Esmahan Sultan din Mangalia și Hunkiar din Constanța, a precizat Metin Omer.

Moscheea Gazi Ali Paşa din Babadag, a doua cea mai veche din Dobrogea

Dincolo de legende, ar trebui să știm despre moschei că ele nu au fost doar un spațiu în care musulmanii veneau să se roage. Cele mai multe dintre ele, atunci când au fost construite, nu erau gândite doar ca geamii. De fapt, în localități importante cum ar fi Babadag, Mangalia sau Medgidia, moscheile făceau parte dintr-un complex care se numește „kulliye”. ”Din acest complex făceau parte lăcașul de cult în sine, o medresă, o școală, puteau să facă parte chiar și un fel de spitale. Aceste construcții n-au rezistat până în ziua de astăzi, în schimb, în anumite cazuri, ele s-au transmis. De exemplu, la Babadag, pe lângă moscheea Gazi Ali Paşa, tot în anul 1610 s-a înființat și o medresă, o școală islamică. Ea a continuat să existe și după 1878 sub forma Seminarului musulman, școala care trebuia să pregătească deservenții de cult și profesorii de limba turcă, seminar care în 1901 s-a mutat la Medgidia și a funcționat până în 1967, când a fost închis, iar astăzi el continuă sub forma Colegiului Kemal Ataturk, care funcționează din anul 1993-1994 și are același rol, de a pregăti imamii comunității musulmane și profesorii de limbă turcă ai acesteia”, a povestit pentru Discover Dobrogea, profesorul Metin Omer.

Migrația musulmanilor a dus la declinul lăcașurilor de cult

Dacă în 1878, când Dobrogea a intrat în granițele românești, erau, după unele surse, peste 200 de geamii și moschei, astăzi mai avem 81. Potrivit documentelor, în 1940 mai erau 125 de lăcașuri de cult musulmane în Dobrogea. Motivul pentru care acestea sunt într-o continuă scădere nu a reprezentat o politică a autorităților române de distrugere a geamiilor. Declinul este legat de un proces care a marcat comunitatea musulmană, și anume, emigrarea spre Imperiul Otoman și mai apoi spre Turcia, până în anii 1940, iar după această perioadă, în perioada regimului comunist, de migrarea populației de la sat la oraș. Astfel, satele s-au golit de comunități musulmane, ceea cea a dus la degradarea acestor clădiri și în cele din urmă la dispariția lor. Autoritățile române s-au îngrijit, încă de la 1878 de păstrarea și întreținerea lăcașurilor de cult și chiar au ridicat unele noi, cum este Moscheea Regală Carol I, ctitorită de regele care îi poartă numele, a mai spus profesorul Metin Omer.

Geamia Hunkiar, cea mai veche din Constanța

Singura clădire construită în vremea turcilor care a rămas în municipiul Constanța, este Geamia Hunkiar. Profesorul Metin Omer spune că este o moschee dată în folosință în 1869 în numele sultanului otoman Abdülaziz. Geamia Hunkiar, cunoscută și sub numele de Aziziye este una dintre puținele clădiri care au rezistat până în zilele noastre. Ea a fost construită, la fel ca multe altele, la mijlocul secolului al XIX-lea, ca urmare a valului de emigranți din Crimeea spre Dobrogea. Lăcașul de cult musulman are caracteristici specifice fiecărei geamii: minaretul, mihrab-ul, mimber-ul, locurile spre care trebuie să se îndrepte credincioșii musulmani atunci când se roagă și care indică direcția spre Mecca, precum și locul din care imamul își ține predica. Geamia a fost realizată cu pietrele din edificiile romane din orașul Constanța, probabil acesta fiind motivul pentru care este atât de rezistentă. Piatra folosită a fost cioplită de meşterii pietrari turci, iar zidurile sale au o grosime de 85 de centimetri.

Moscheea Carol I, singura din țară care nu are denumire musulmană

Ctitorită de un creștin, de regele Carol I, Moscheea Carol I este singura din țară care nu are denumire musulmană. Totuși, deși se vorbește de moscheea Carol I ca fiind singurul lăcaș de cult ctitorit de Carol I, ea nu este prima, a precizat profesorul Metin Omer.

geamiile-monument-istoric-din-dobrogea-moscheea-carol-I”Primul lăcaș de cult citorit de Carol I a fost Moscheea Carol I din București, construită în 1906 în Parcul Carol de astăzi. Ea a rezistat până în 1959, când Gheorghe Gheorghiu Dej a decis că nu se potrivește foarte bine în acel loc, unde dorea și construirea unui monument pentru eroii mișcării socialiste sau ceva de genul acesta, astfel că a fost dărâmată și reconstruită în altă formă, mult mai mică și mai puțin estetică, moscheea de la Eroii Revoluției de astăzi, din București. Astfel, Regele Carol I este ctitorul a două moschei, de fapt, nu doar a celei din Piața Ovidiu din Constanța”, am mai aflat de la profesorul Metin Omer.

Există o diferență între moschee și geamie?

Moscheile și geamiile din Dobrogea, pe lângă rolul lor religios pentru comunitatea musulmană, sunt un simbol al bunei conviețuiri din acest tărâm, lucru dovedit și de faptul că ele încă sunt în picioare, că rezistă.

Această diferențiere, de fapt, este caracteristică pentru comunitatea musulmană din România. De fapt, moschee și geamie sunt sinonime, am aflat de la profesorul Metin Omer. Geamie este termenul folosit mai mult în spațiul Estic, adică în comunitățile musulmane arabe sau turce, în timp ce moschee este un termen intrat pe filieră occidentală. Moschee, de fapt, se pare că a fost felul în care au înțeles occidentalii pronunția cuvântului mescit sau mescid, care înseamnă o geamie mai mică, un loc de rugăciune mai mic decât geamia. Dacă atunci când au apărut primele lăcașuri de cult, termenul de geamie era folosit pentru cele în care se oficia slujba de vineri, pentru că aveau spațiul necesar în care să se strângă un număr mai mare de credincioși, mescidul era locul în care musulmanii se rugau în restul zilelor și își îndeplineau cele cinci rugăciuni obligatorii zilnice.

Turismul cultural, religios și istoric în Dobrogea

Se discută în ultima vreme despre relansarea turismului în Dobrogea, despre drumul cetăților sau despre drumul vinului la cramele din regiune. Cu siguranță ar trebui realizat și un traseu cultural, religios și istoric, în care să fie incluse și bisericile și geamiile din Dobrogea, fiind numeroase monumente despre care mulți nu au auzit.

JCI 4X4 Play Jurilovca”Sunt foarte mulți turiști care vin să viziteze anumite moschei, dar ele ar putea fi valorificate mult mai bine. Cei care vin în Constanța, nu ratează o vizită la minaretul Moscheei Carol, care, probabil, oferă cea mai bună priveliște asupra centrului vechi al Constanței. Dar, în același timp, ar trebui puse în valoare și moschei precum cea de la Babadag și în relație cu aceasta, România adăpostește și mormântul uneia dintre cele mai importante figuri ale lumii islamice turce. Este vorba despre Sari Saltuk Dede din Babadag, cel despre care legendele spun, iar documentele istorice adeveresc faptul că este cel care a adus Islamul în această regiune. Sari Saltuk nu este important doar pentru comunitatea musulmană din România, ci este important pentru comunitatea musulmană din Balcani și din întreaga lume turcică, pentru că de numele lui se leagă propagarea Islamului și a valorilor de conviețuire, pentru că Islamul promovat de el se bazează pe conviețuirea cu celelalte comunități, pe buna relație cu celelalte comunități religioase și etnice. Astfel, ar putea să fie pus în valoare un astfel de traseu, plus că drumul care duce de la Constanța spre Babadag și mai departe spre Tulcea, este drumul folosit și în perioada Medievală de armatele otomane, este un drum pe care l-a parcurs și un mare istoric, scriitor și călător turc Evlia Celebi, care are niște povești foarte interesante și descrieri foarte frumoase despre Dobrogea și este un drum pe carel-au parcurs mai mulți sultani otomani, care au poposit în acest teritoriu”, spune profesorul Metin Omer.

2 Comentarii

  1. Flavia

    Mi-as fi dorit ca Universitatea Ovidius sa devina un pol al cercetarilor istorice legate de Imperiul Otoman. O infratire cu Universitatea din Istanbul, cercetari in arhivele imperiale, Studii de limba si cultura orientala… Constanta merita un centru cultural de renume!

    Răspuns
    • Auris Luca

      Există un astfel de centru la Universitatea Ovidius, coordonat chiar de profesorul Metin Omer.

      Răspuns

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FD
USR
PNL

Urmărește-ne

Te-ar mai putea tenta și…

Pin It on Pinterest